Author name: coco.root

ROMÂNIA LA BUSINESS FORUM COGECA 

COOPERAREA PENTRU VIITORUL AGRICULTURII EUROPENE 

Manifestul de la TARAGONA, SPANIA 

O delegație de 33 persoane din UNCSV membru AAC, BOVICOOP și GAL VALEA TROTUSULUI a fost găzduită de Cooperativele Agroalimentare din Catalunia la Business forumul COGECA și schimbul de experiență la 5 cooperative agricole spaniole.

Lideri ai cooperativelor agricole din întreaga Uniune Europeană, împreună cu tineri fermieri, s-au reunit la Tarragona, Spania, pentru a lansa Manifestul Tarragona, un set ambițios de 20 de obiective aspiraționale. Aceste obiective vizează abordarea crizei demografice profunde cu care se confruntă sectoarele europene de agricultură și silvicultură.

Obiectivele Manifestului Tarragona: Manifestul cuprinde o serie de obiective aspiraționale împărțite în trei categorii principale: implicarea tinerilor în cooperative, guvernarea cooperativelor și dezvoltarea abilităților. Aceste obiective reflectă angajamentul ferm al membrilor Cogeca față de promovarea sustenabilității și creșterii pe termen lung a sectoarelor agricole și forestiere.

Implicarea Tinerilor în Cooperativele Agricole:

1. Sprijinirea Proiectelor Profesionale ale Tinerilor: Îndrumarea tinerilor către obiective economice, sociale și de mediu pe termen lung.
2. Avantaj Competitiv pentru Fermieri și Proprietari Forestieri: Îmbunătățirea randamentelor pieței și reducerea costurilor operaționale.
3. Asigurarea Veniturilor și Gestionarea Riscurilor: Protejarea veniturilor și oferirea instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru tinerii fermieri.
4. Încurajarea Noilor Veniți în Agricultură: Sprijinirea noilor veniți, inclusiv femei, pentru a alege agricultura ca opțiune de carieră.
5. Dezvoltarea Strategiilor de Durabilitate Generațională: Crearea de strategii pentru implicarea noilor veniți în cooperativele agricole.
6. Facilitarea Sprijinului Financiar: Furnizarea de sprijin financiar pentru tinerii antreprenori agricoli prin parteneriate cu instituțiile bancare.

Guvernarea cooperativelor  

7.      Încurajarea implicării tinerilor fermieri și proprietarilor forestieri în viața cooperativei și asigurarea că tinerilor fermieri li se oferă oportunități de creștere și de a-și lua locul în mișcarea noastră cooperativă.

7. Continuarea facilitării implicării tinerelor femei și bărbați și a noilor veniți la toate nivelurile structurii cooperative.
8. Promovarea accesului la responsabilități în cadrul structurii de guvernare.
9. Lansarea consultărilor cu tinerii cooperatori și părțile interesate din sectoarele alimentare și forestiere pentru a anticipa tendințele pentru modelul agricol și industrial și pentru a fi echipați să facă față problemelor sociale asociate acestora.

Dezvoltarea abilităților 

11. Dezvoltarea programelor de formare pentru noii veniți în cooperative și consolidarea abilităților tehnice și umplerea golului de competențe în domeniul sustenabilității, digitalizării și bio și economiei circulare.

10. Dezvoltarea programelor de formare pentru noii fermieri și proprietari forestieri aleși pentru a le permite să-și îndeplinească rolul în luarea deciziilor.
11. Facilitarea stagii internaționale și a oportunităților de mentorat pentru a promova inter-cooperarea, precum și cooperarea între cooperativele mari și mici și între cooperatori tineri și experimentați.
12. Oferirea liderilor tineri oportunități de a înțelege dezvoltarea cooperativelor care activează în alte țări, inclusiv prin schimburi de bune practici și excursii de studiu.

Promovarea modelului cooperativ 

15. Promovarea antreprenoriatului cooperativ prin mediul potrivit cu resurse financiare dedicate.

13. Îmbunătățirea cunoștințelor despre cooperative printre tineri și noii veniți în sector.
14. Consolidarea imaginii cooperativei față de decidenții politici și comunitățile academice și toți factorii de decizie prin comunicare eficientă și la timp.
15. Promovarea învățării modelului cooperativ la toate nivelele de educație și promovarea cercetării pentru a stimula și evidenția antreprenoriatul cooperativ în sectoarele agroalimentare și forestiere.

Parteneriate  

19. Construirea și consolidarea parteneriatelor constructive pentru a atinge obiective comune, precum și culturi de cooperare democratice și incluzive.
20. Continuarea colaborării în cadrul Cogeca ca platformă strategică pentru a schimba cele mai bune practici și strategii pentru a aborda provocarea generațională pentru sector și pentru întreprinderile cooperative.

Manifestul Tarragona subliniază rolul esențial al cooperativelor agricole de-a lungul secolelor în crearea valorii durabile și în unirea fermierilor de diferite generații în jurul unor obiective economice, sociale și de mediu comune. Cooperativele agricole sunt recunoscute ca instrumente democratice și colaborative care pot răspunde holistic nevoilor fermierilor de toate vârstele și pot aborda provocările specifice cu care se confruntă sectoarele agricole și forestiere.

Copa și Cogeca salută propunerea Comisiei privind reglementarea noilor tehnici genomice (NGT) și propunerile pentru reglementarea materialului reproducător vegetal și forestier (PRM/FRM). Aceste acte legislative sunt strâns legate între ele. Reglementarea propusă privind plantele NGT este suficientă în sine pentru a oferi fermierilor europeni acces la materialul reproducător vegetal îmbunătățit. PRM și FRM trebuie să fie testate, inspectate, certificate și înregistrate înainte de a fi puse pe piața UE și vândute fermierilor, care pot alege să le cultive.

Copa și Cogeca susțin propunerile Comisiei, dar au câteva amendamente de propus.

Copa și Cogeca susțin amendamente la propunerea Comisiei privind NGT după cum urmează:

1. a) Plantele NBT din categoria 1 – Criteriile propuse în anexa I trebuie să fie refine pentru a ține mai bine cont de specificitățile genetice ale fiecărei specii de plante și de caracteristicile care sunt controlate de mai multe gene.
2. b) Etichetarea sacilor de semințe pentru varietățile NBT din categoria 1 nu este relevantă pentru consumatorii finali. Prevederile referitoare la etichetele „NGT cat 1” de pe sacii de semințe trebuie eliminate.
3. c) Criteriile de sustenabilitate propuse care stimulează plantele NBT din categoria 2 intră în contradicție cu caracteristicile de sustenabilitate ale Regulamentului privind Valoarea Cultivării și Utilizării Sustenabile în PRM. Criteriile de sustenabilitate stabilite în Anexa III trebuie să fie armonizate între reglementările privind NGT și PRM.
4. d) Propunerea nu atinge obiectivul armonizării complete europene a regulilor de coexistență pentru plantele NBT din categoria 2. Această abordare ar crea o incertitudine legală considerabilă și ar contrazice, de asemenea, ideea fundamentală a unui teren de joc la nivel european.
5. e) Procedura de testare a plantelor NBT din categoria 1 intră în prezent sub incidența Directivei privind OGM. Având în vedere acest lucru, este necesară derogarea de la prevederile privind OGM referitoare la testarea plantelor NBT din categoria 1 în laborator. Acest lucru este în scopul accelerării accesului fermierilor europeni la utilizarea de varietăți mai performante.

Propunerile privind PRM și FRM sunt reglementări foarte importante, deoarece vor stabili regulile pentru comercializarea PRM și FRM în următorul deceniu.

Copa și Cogeca susțin amendamente la propunerile Comisiei privind PRM/FRM după cum urmează:

1. a) Actualizarea listei de specii acoperite de reglementări
2. b) Menținerea categoriilor de PRM și posibilitatea de a avea grade
3. c) Luarea în considerare a clasificării vinului
4. d) Verificări suplimentare privind comerțul electronic
5. e) Menținerea controlului oficial în cadrul PRM/FRM, nu în legislația orizontală
6. f) Limitarea dimensiunii derogărilor
7. g) Varietăți tolerante la erbicide/rezistență la dăunători/efecte agronomice nefavorabile: Cum să controlăm implementarea?
8. h) Reînființarea statisticii privind semințele.

 Chiar dacă votul cu privire la SUR era așteptat, dar rezultatul era deja cunoscut: un text votat care merge și mai departe decât propunerea inițială a Comisiei, care era deja în total dezacord cu realitățile agricole de teren. Rezultatul este că propunerea Comitetului pentru Mediu va trece prin ședința Plenară cu obiective nerealiste, prevederi impracticabile, cum ar fi cele referitoare la zonele sensibile, și cu foarte puține soluții concrete de oferit, în timp ce ar fi putut fi făcute compromisuri acceptabile.

Există un punct asupra căruia toți ar putea fi de acord: propunerea votată în Comitetul pentru Mediu ar avea consecințe fără precedent asupra întregii agriculturi europene dacă ar fi votată în același mod în Plenară mai târziu în acest an. Cu adevărat, nu s-a efectuat nicio studie la nivelul întregii UE cu privire la amploarea prevederilor incluse în raportul Comitetului pentru Mediu: cel puțin o reducere la nivelul întregii UE de 50% pentru produsele chimice de protecție a plantelor, +65% pentru produsele periculoase de protecție a plantelor, obiective naționale bazate pe o metodologie de calcul complexă, interzicerea specifică a produselor de protecție a plantelor în zonele sensibile și o zonă tampon de 5 metri! Așa că astăzi suntem clar într-un context de poziționare politică, fără o evaluare reală a consecințelor unui astfel de vot.

Toate studiile efectuate cu privire la propunerea Comisiei Europene au arătat deja reduceri semnificative ale producției, care afectează grav autonomia noastră strategică. În contextul agricol, economic și geopolitic actual, această decizie a Comitetului pentru Mediu dezvăluie o anumită frivolitate! Dacă doar ambițiile reglementării ar fi fost echilibrate în acest text printr-un sprijin la fel de ambițios și însoțite de măsuri concrete și compensatorii. Deoarece nimic nu a fost evaluat corespunzător, propunerea votată de Comitetul pentru Mediu lasă de dorit și din acest punct de vedere.

Continuăm să avem o abordare care nu ia în considerare ceea ce s-a realizat deja în trecut în ceea ce privește implementarea practicilor în Managementul Integrat al Dăunătorilor, și chiar neglijând ideea de a privi soluții tehnice sau alternative.

Această propunere ineficientă va ajunge acum în Plenară, unde dezbaterile vor fi din nou susceptibile de a fi exploatate politic și polarizate la extrem. Încă există compromisuri acceptabile referitoare la textul Comisiei pentru fermieri și agri-cooperative, și cerem deputaților europeni să fie mai degrabă pragmatici și să se concentreze pe soluții concrete, astfel încât această propunere să nu fie respinsă fără a se lua în considerare, deoarece este prea impracticabilă pe teren și ar putea avea consecințe grave asupra securității alimentare, inclusiv a accesibilității alimentelor în UE.

COMITETUL SUR-AGRI votează o opinie echilibrată,  10.10.2023

Comitetul ENVI trebuie acum să o ia în considerare

Pe data de 9 octombrie, Comitetul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Parlamentului European a votat, cu o majoritate puternică (26 în favoarea, 9 împotrivă, 3 abțineri), în favoarea opiniei prezentate de Clara Aguilera (S&D, ES) cu privire la utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor (SUR). Propunerea votată prezintă un compromis acceptabil. Copa și Cogeca îndeamnă acum Comitetul pentru Mediu, care este responsabil pentru acest dosar, să țină seama de opinia votată astăzi.

Copa și Cogeca salută votul de astăzi din Comitetul pentru Agricultură. După mai bine de două ore și jumătate de votare, membrii comitetului au încercat să ofere claritate substanțială propunerii inspiraționale și vagi pe care Comisia a prezentat-o în iunie 2022. În special, votul comitetului clarifică trei puncte cheie pentru comunitatea agricolă în legătură cu textul de bază al Comisiei.

În primul rând, în ceea ce privește obiectivele, salutăm în mod deosebit prelungirea perioadei de punere în aplicare până în 2035, ștergerea metodologiei pentru calculul național și faptul că există și o clauză de revizuire care ar permite ajustarea obiectivelor în funcție de disponibilitatea PPP (produse de protecție a plantelor) pentru fermieri. În al doilea rând, în ceea ce privește zonele sensibile, susținem abordarea de progres către restricționarea PPP-urilor în zonele sensibile, în loc de o interdicție totală, care este pur și simplu infezabilă. Conform propunerii, zonele sensibile vor fi definite în planurile naționale de acțiune ale statelor membre, dar Comisia Europeană va evalua aceste definiții înainte de a le aproba. În al treilea rând, în ceea ce privește finanțarea acestor ambiții, deputații din AGRI au făcut clar că fondurile PAC (Politica Agricolă Comună), care sunt deja întinse, nu ar trebui să fie folosite pentru susținerea măsurilor suplimentare în cadrul propunerii SUR. Așa cum s-a întâmplat și cu alte inițiative Farm to Fork, Comisia nu a luat timpul să evalueze corect costurile, cine ar trebui să plătească pentru tranziție, o situație pe care deputații din comitetul AGRI nu au considerat-o acceptabilă. Înțelegem și salutăm respingerea lor.

La sfârșitul votului, raportorul Clara Aguilera a declarat: „Sper că Comitetul pentru Mediu va respecta acest vot”. Copa și Cogeca susțin acest apel. Comitetul pentru Mediu, care are cea mai mare competență în acest dosar, trebuie să se bazeze pe munca Comitetului pentru Agricultură, astfel încât propunerea care va fi prezentată în sesiunea plenară să poată oferi un minim de claritate și fezabilitate, ceea ce este departe de a fi cazul în acest stadiu!

Buna ziua,

Vă rugăm să binevoiți a prelua și disemina.

INFORMARE DE PRESĂ
09 Octombrie 2023

Alianța pentru Agricultură și Cooperare insistă la nivel european pe SUR-NGT și impactul cauzat de importurile masive de cereale și plante oleaginoase din Ucraina asupra agriculturii românești

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de 5 și 6 octombrie, în format fizic, de către, Florentin BERCU – UNCSV, Alina STANCU – UNCSV, Marius Mihai MICU – PRO AGRO și Vlad MACOVEI AFF.

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit, pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privitoare la: Impactul și efectele importului și tranzitului produselor agricole din Ucraina, elemente cheie de integrat într-o strategie europeană a proteinelor, necesitatea acordării derogărilor pentru 2024 pentru GAEC 7(rotația culturilor) și GAEC 8(teren lăsat pârloagă) și stadiul discuțiilor privind propunerea Regulamentul de utilizare sustenabilă a pesticidelor (SUR) și prelungirea autorizării pentru Glifosat.

Delegația română a avut următoarele intervenții în ordinea cronologică a întâlnirilor:

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC – Fac un apel la toate organizațiile naționale din cele 27 de state, să susținem prin intermediul poziției COPA COGECA întărirea mecanismelor existente pentru a repartiza cantități maxime care să fie exportate și tranzitate pentru toate statele membre. Astfel, nu vom mai pune un efort prea mare doar pe umerii a două sau cinci state, ci către toate cele 27 sau cât mai multe pentru a atenua impactul într-un mod mai echitabil. Nu am avut un partener corect în Ucraina. Am făcut concesii semnificative și am făcut multe compromisuri, dar Ucraina pare să continue să ridice provocări și să acționeze într-un mod agresiv, abuziv și lipsit de respect. Chiar plângerea depusă la Organizația Mondială a Comerțului pare a fi mai degrabă o tactică de intimidare, decât o soluție adecvată. Trebuie să subliniem că doar 10-15% din suprafața agricolă din Ucraina este afectată sau se află în zona afectată de conflicte, restul suprafețelor fiind în condiții de siguranță. Marfa poate fi depozitată în aceste zone în siguranță, fără a fi necesară o evacuare urgentă, care ar putea supraîncărca piața europeană.

Vă rog să fim solidari și să ne susținem pentru a depăși această situație dificilă. Nu dorim să împiedicăm ajutorul către Ucraina, dar trebuie să ne asigurăm că fermierii noștri pot să-și continue activitatea fără să întâmpine dificultăți majore sau să intre în faliment.

În privința fondurilor sau compensațiilor, există mai multe aspecte de luat în considerare. În primul rând, sumele alocate sunt de cca. 2% din impactul provocat, sunt insuficiente pentru a acoperi daunele cauzate și se acordă cu o întârziere foarte mare. În al doilea rând, efectele se răsfrâng la o scară largă, inclusiv asupra infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și a altor aspecte conexe. Aș dori să subliniez încă o dată necesitatea de a mobiliza resursele și construi o infrastructură de capacitate mult mai mare pentru viitor.

Vlad Macovei, Președinte AFF – AAC – Este nevoie să accentuăm presiunea asupra Comisiei Europene în a lua decizii pentru fermierii statelor-membre din Europa Centrală și de Est. Este datoria Comisiei Europene de a veni cu compensații financiare substanțiale pentru țările din vecinătatea Ucrainei, ale căror piețe agricole sunt puternic afectate din cauza războiului. Repet, este obligația Comisiei de a găsi soluții pentru a-i salva pe agricultori, într-o conjunctură în care aceștia nu au nicio vină, iar organizațiile de fermieri din aceste state ar trebui să ceară acest lucru într-un mod mult mai persuasiv decât s-a făcut până acum. Trebuie să luptăm pentru a învinge nivelul de ipocrizie care există în acest moment la Bruxelles. La ultimele dezbateri din Parlamentul European, majoritatea europarlamentarilor care au luat cuvântul, fiind din țările care nu suferă de distorsiuni ale pieței pe urma mărfurilor agricole din Ucraina, le cereau și fermierilor din România să nu blocheze circulația cerealelor ucrainiene către țările sărace din Africa. Tocmai, tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina a fost permis, în permanență, în România, în discuție fiind exclusiv importurile. Mi-e greu să cred că la acest nivel se pot face asemenea erori grosolane, și repetate, din neștiință. 

Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA – Este foarte important să existe o distribuție echitabilă în toate cele 27 de state membre a cantității de cereale și semințe oleaginoase care urmează să fie importate, respectiv tranzitate. De asemenea, este necesar să se creeze mai multe rute de tranzit și să se stabilească un prag maxim de cantitate pentru fiecare produs agricol pe fiecare rută de tranzit. Astfel de dispoziții ar diminua povara asupra producătorilor de EU din țările vecine și ar asigura că produsele de bază ajung în țările mai puțin dezvoltate din țări terțe.

Doresc să subliniez că România a avut o poziție clară și constantă în ceea ce privește regulamentul SUR și utilizarea pesticidelor. Suntem conștienți de necesitatea reducerii utilizării pesticidelor, precum și de situația specifică a fiecărei țări. Comisia Europeană ar trebui să prezinte un pachet legislativ la nivel european care să asigure utilizarea cât mai rapid cu putință a noilor tehnici de ameliorare genomică și abia după ce acestea se pot folosi la scară largă de statele membre care vor dori, să discutăm de regulamentul SUR.

În procedura legislativă, ar trebui să evităm să înaintăm sau să oprim discuțiile privind regulamentul SUR până când nu vom avea discuțiile consolidate referitoare la acest pachet legislativ privind tehnicile de ameliorare genomică. Este important să fim sinceri în această privință și să recunoaștem că fermierii nu vor putea beneficia de aceste noi soiuri mai tolerante la secetă și dăunători mai devreme de opt ani, moment în care se vor aplica prevederile din regulamentul SUR.

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC –  Acordăm o atenție deosebită solicitării de derogări privind GAEC 7 și GAEC 8. România dorește să exprime recunoștința sa pentru eforturile depuse de Secretariatul COPA-COGEGA și pentru documentele transmise în acest sens. Cu toate acestea, vă rugăm să insistăm în continuare în vederea obținerii acestor derogări pentru anul 2024 cât mai prompt posibil. Această urgență se datorează faptului că fermierii au deja demarat procesul de însămânțare a culturilor de toamnă. În absența acestor derogări, există riscul ca aceștia să renunțe la terenurile mai sărace, care sunt în mod obișnuit destinate culturilor de cereale de toamnă și să nu le mai cultive în sezonul următor. Situația se complică și mai mult în primăvară, când există un risc crescut de secetă, așa cum au menționat și colegii noștri. Prin urmare, vă rugăm să susținem în unanimitate, atât la nivelul COPA-COGEGA, cât și în cadrul organizațiilor membre în relația cu autoritățile naționale, reprezentanțele permanente, acordarea derogărilor pentru GAEC 7 și GAEC 8 pentru anul 2024, așa cum s-a întâmplat și în anul 2023. Avem încredere că, prin eforturile noastre comune, vom depăși aceste crize și această perioadă dificilă.

Urmare a insistențelor reprezentanților Alianței pentru Agricultură și Cooperare, organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor din grupul extins al țărilor de la Vișegrad, vor transmite un punct de vedere comun către Copa Cogeca și autoritățile europene, mesaj care va fi preluat și susținut oficial și de Copa Cogeca, prin care se va sublinia necesitatea creșterii numărului rutelor de tranzit cel puțin cele din Grecia și Italia și împărți cantitățile de produse agricole cu proveniență Ucraina pe fiecare punct/rută de import și tranzit.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați la adresa de e-mail office@agri-co.ro

Urmare a întâlnirii și discuțiilor purtate între MADR, ANSVSA și Autoritatea Vamală Română cu asociațiile de fermieri și cooperative avem următoarele concluzii:

1. Conform Deciziei CE – la data de 15.09.2023 a încetat interdicția privind importurile din Ucraina, pentru 4 produse principale: grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță.
2. Conform aceluiași document pe 18.09.2023, ora 22.00 – Ucraina a prezentat UE un Plan de acțiune privind exporturile sale astfel încât să nu se producă perturbări în piețele agricole ale Țărilor Membre vecine cu Ucraina prin care se prevede introducerea unui sistem de licențe de export Ucraina/ licențe de importuri în România.
3. Procedura de licențiere va fi elaborată în termen de 30 zile.

În aceasta perioada- de 30 zile – NU SE IMPORTA NIMIC din Ucraina.

4. Din partea României – MADR este responsabilă cu emiterea licențelor de import ( pe cele 4 produse ).

Vor primi licențe de import doar operatorii economici din Zootehnie – pentru consum propriu în ferme, dar și din industria de procesare – în funcție de stocuri și necesarul pentru 6 luni de procesare. S-a solicitat din partea organizațiilor profesionale ca cei care vor achiziționa produse agricole din Ucraina să nu beneficieze de compensații pentru efectele negative create de introducerea pe piață, ci acestea să ajungă doar la acei operatori economici care utilizează marfă de proveniență România și trasabilitate 100%.

5. Pentru 30 de zile NU se fac importuri.

DACA se vor realiza importuri în cele 30 zile  – România va lua imediat măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina. În acest sens Autoritatea Vamală din România va pune la dispoziție un call center și o adresă de email unde se vor putea depune de către orice cetățean sesizări și transmite poze sau alte dovezi pentru a semnala încălcarea interdicției de import sau tranzit, a condițiilor pe care trebuie să le respecte produsele din UE și implicit non-UE, inclusiv din punct de vedere al calității verificate de ANSVSA. Revenim asupra faptului că tratatul UE-Ucraina și acordarea unor derogări au avut în principal în vedere crearea și menținerea unor culoare de TRANZIT pentru produsele ucrainene, nu rămânerea în piețele Statelor Membre UE vecine. Pentru apărarea fermierilor noștri ne menținem hotărârea de a acționa împreună cu autoritățile doar în scopul TRANZITULUI de produse ucrainene către țările sărace și nu pe piața comunitară.

Așa cum domnul ministru ne-a cerut să păsuim 30 de zile, ca să poată fi implementat mecanismul, îi asigurăm pe fermierii noștri, colegii noștri, care așteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre. La cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul, vom reacționa în consecință prin proteste de amploare. Practic, ministerul ne oferă 30 de zile şi noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul inițial. Așteptăm și avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. În zilele următoare ne vom întâlni și cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii împreună cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor şi vom decide în consecință.

Reamintim că pentru situația critică în care se află fermierii români din punct de vedere financiar în anul agricol 2022-2023 sunt responsabile două fenomene:

• Costul de achiziție ridicat pentru input-uri;
• Preț de vânzare scăzut.

În toamna anului 2022 și primăvara anului 2023 au fost creșteri ale costurilor de producție până la 300%, pe fondul conflictului din Ucraina și a scumpirii accelerate a energiei electrice, producătorii de tratamente, îngrășăminte și material săditor au ridicat prețurile pentru aceste categorii de produse.

În primăvara, vara și toamna anului 2023 piața de desfacere a cerealelor din România este accelerat și constant afectată de către tranzitul și importurile cerealelor din Ucraina. Deși importul este interzis (permis doar tranzitul) există semnale și informații legat de faptul că la momentul actual se vând cereale din Ucraina direct în România sau prin Republica Moldova sau comerț intracomunitar prin Polonia la preț de 500-550 ron/to (90 euro/to achiziție la care se adaugă transportul). Acest lucru destabilizează puternic piața de desfacere și influențează negativ prețurile de vânzare ale cerealelor aparținând fermierilor din România.

Conform datelor interne, pierderile la Grâu și Porumb sunt la 40% din costuri, la nivel național.

La toate acestea se adaugă prețuri foarte mari la îngrășăminte care vor impacta și costurile anului de recoltă 2024. Spre exemplu 90% din îngrășămintele aduse în România sunt aduse de o companie care face profituri colosale importând îngrășăminte din Rusia, care ajung în România cu origine Iordania și Egipt la 400-500% din prețul de vânzare de la fabrică.

Sumele alocate de către U.E. pentru 2023, prin mecanismul de criză(cca 500 milioane euro), sunt epuizate în acest an, situația din sectorul agricol românesc este precară și nu se poate compensa sub nici o formă impactul cauzat fermierilor noștri și statului român(cca 4.5 miliarde euro din care s-a acordat o compensare care poate ajunge la maximum 80 milioane euro (Contribuție UE+RO)), din care majoritatea sunt în situații dificile de achitare a datoriilor și continuare a activității agricole.

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații,

–

Despre organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare

LAPAR este o organizație profesională, neguvernamentală și independentă, constituită în anul 2001 prin asocierea voluntară dintre asociații profesionale și societăți comerciale. LAPAR reprezintă interesele producătorilor agricoli în relația cu organele Administrației centrale, precum și cu alte asociații și federații, interne și internaționale, responsabile cu gestionarea politicilor și programelor pentru agricultură, respectiv cu atragerea fondurilor destinate activității din agricultură. LAPAR este membru fondator OIPA Cereale, co-fondator Alianța pentru Agricultură și Cooperare și membru în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Pentru informații suplimentare, vă rugăm vizitați: www.lapar.ro

UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal) este o organizație profesională umbrelă a cooperativelor din sectorul vegetal înființată în 2017, care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 53 de cooperative agricole. Aceasta reprezintă și apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relația cu autoritățile statului, organisme naționale și internaționale. Scopul ei primordial este susținerea și promovarea valorilor cooperatiste, inclusiv prin exemple de succes și schimburi de experiență, a mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a cooperativelor agricole, de specializare, dezvoltare, consolidare și concentrare a activității cooperativelor agricole autohtone pentru a contribui concret la echilibrarea pozitivă a balanței comerciale cu produse agroalimentare din România. Informații suplimentare: www.uncsv.ro

PRO AGRO Federaţia Naţională PRO AGRO este o organizaţie profesională înfiinţată în anul 2012 de şi pentru producătorii din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe din România, în vederea promovării, reprezentării, susţinerii şi apărării intereselor membrilor organizaţiilor profesionale reprezentative la nivel naţional în raport cu instituţiile europene şi naţionale, publice sau private. Scopul Federației Naționale PRO AGRO este atins prin participare activă ca și partener de dialog în procesul de legiferare, dar și prin inițierea de acte normative atunci când se impune. Informații suplimentare sunt disponibile pe www.federatiaproagro.ro.

Asociația Forța Fermierilor (AFF) este o organizație profesională legal constituită și care reprezintă interesele tuturor categoriilor de producători agroalimentari din România, indiferent de mărime, sector sau regiune. AFF se luptă pentru drepturile și interesele legitime a peste 20.000 de membri înscriși direct sau care fac parte din organizații afiliate la Asociația Forța Fermierilor. AFF acordă gratuit membrilor consultanță juridică și pentru accesarea fondurilor europene, precum și suport mediatic și de petiționare pentru toate problemele sesizate de către membri. AFF este partener de dialog instituțional al autorităților publice centrale și locale, pentru atingerea obiectivului membrilor noștri de a pune agricultura în ofensivă. Datele de contact ale AFF sunt disponibile pe www.fortafermierilor.ro

București, 16 septembrie 2023

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF, solicită Guvernului României și partidelor din actuala majoritate parlamentară adoptarea în regim de urgență unui act normativ care să interzică importul în România a unui număr de produse agroalimentare din Ucraina. Această măsură unilaterală este esențială pentru salvarea fermierilor români și pentru protejarea securității alimentare a României.

Decizia Comisiei Europene de a nu mai prelungi interzicerea importurilor pentru cele cinci state din vecinătatea Ucrainei (România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria) obligă Guvernul României la o asemenea decizie, dacă vrem să mai vorbim de sector agroalimentar național. De asemenea, apreciem că este necesară și o discuție URGENTĂ, până la finalul zilei de luni – 18 septembrie a.c., cu mediul asociativ din sectorul agroalimentar pentru a stabili, cu argumente, lista de produse supuse embargoului, listă ce trebuie să fie anexată acestui act normativ.

Dacă un stat precum Polonia, care sprijină masiv și cuprinzător Ucraina, în fața agresiunii Rusiei, a luat o asemenea decizie unilaterală imediat după expirarea termenului de 15 septembrie 2023, nu înțelegem de ce România ar trebui să aibă rețineri în a proceda exact la fel. Dacă Polonia continuă să fie 100% alături de Ucraina și, cu toate acestea, același guvern de la Varșovia nu are nicio o ezitare în a-și proteja fermierii prin măsuri unilaterale, cauzate de decizii la Comisiei Europene, atunci aceste măsuri nu afectează cu nimic solidaritatea față de poporul ucrainean. România ar trebui să facă exact același lucru.

Ne manifestăm surprinderea față de comunicatul extrem de ezitant al Guvernul României din seara de 15 septembrie care nu vorbește deloc despre prioritatea de a salva fermierul român și agricultura națională. Sperăm că acest mod de comunicare ambiguu, fără o asumare clară a obligației de a proteja sectorul agroalimentar autohton, a fost doar o scăpare de moment din partea oficialilor guvernamentali.

Solicitarea noastră nu afectează în niciun fel TRANZITUL mărfurilor agroalimentare ucrainene prin România, către alte destinații, exact cum se întâmplă și acum și cum s-a întâmplat de la începutul războiului.

Despre organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare

LAPAR este o organizație profesională, neguvernamentală și independentă, constituită în anul 2001 prin asocierea voluntară dintre asociații profesionale și societăți comerciale. LAPAR reprezintă interesele producătorilor agricoli în relația cu organele Administrației centrale, precum și cu alte asociații și federații, interne și internaționale, responsabile cu gestionarea politicilor și programelor pentru agricultură, respectiv cu atragerea fondurilor destinate activității din agricultură. LAPAR este membru fondator OIPA Cereale, co-fondator Alianța pentru Agricultură și Cooperare și membru în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Pentru informații suplimentare, vă rugăm vizitați: www.lapar.ro

UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal) este o organizație profesională umbrelă a cooperativelor din sectorul vegetal înființată în 2017, care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 53 de cooperative agricole. Aceasta reprezintă și apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relația cu autoritățile statului, organisme naționale și internaționale. Scopul ei primordial este susținerea și promovarea valorilor cooperatiste, inclusiv prin exemple de succes și schimburi de experiență, a mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a cooperativelor agricole, de specializare, dezvoltare, consolidare și concentrare a activității cooperativelor agricole autohtone pentru a contribui concret la echilibrarea pozitivă a balanței comerciale cu produse agroalimentare din România. Informații suplimentare: www.uncsv.ro

PRO AGRO Federaţia Naţională PRO AGRO este o organizaţie profesională înfiinţată în anul 2012 de şi pentru producătorii din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe din România, în vederea promovării, reprezentării, susţinerii şi apărării intereselor membrilor organizaţiilor profesionale reprezentative la nivel naţional în raport cu instituţiile europene şi naţionale, publice sau private. Scopul Federației Naționale PRO AGRO este atins prin participare activă ca și partener de dialog în procesul de legiferare, dar și prin inițierea de acte normative atunci când se impune. Informații suplimentare sunt disponibile pe www.federatiaproagro.ro.

Asociația Forța Fermierilor (AFF) este o organizație profesională legal constituită și care reprezintă interesele tuturor categoriilor de producători agroalimentari din România, indiferent de mărime, sector sau regiune. AFF se luptă pentru drepturile și interesele legitime a peste 20.000 de membri înscriși direct sau care fac parte din organizații afiliate la Asociația Forța Fermierilor. AFF acordă gratuit membrilor consultanță juridică și pentru accesarea fondurilor europene, precum și suport mediatic și de petiționare pentru toate problemele sesizate de către membri. AFF este partener de dialog instituțional al autorităților publice centrale și locale, pentru atingerea obiectivului membrilor noștri de a pune agricultura în ofensivă. Datele de contact ale AFF sunt disponibile pe www.fortafermierilor.ro

 1/12092023/12.09.2023

 SCRISOARE DESCHISĂ

 Președintelui Klaus Werner IOHANNIS,

Premierului Ion Marcel CIOLACU,

Ministrului Agriculturii Ionuț Florin BARBU,

Ministrului Afacerilor Externe Luminița ODOBESCU,

Ministrului Transporturilor Sorin GRINDEANU,

Ministrului Finanțelor Marcel BOLOȘ,

Președintei ANAF Nicoleta CÎRCIUMARU,

Europarlamentarilor care reprezintă ROMÂNIA,

Reprezentanței Permanente a României la Brusseles,

 Președintei CE Ursula Van der LEYEN,

Comisarului pentru Comerț Valvis DOBROWSKI,

Comisarului pentru Agricultură Janusz WOJCIECHOWSKI,

Consiliul Agricultutură și Pescuit,

Consiliul Afaceri Externe (Comerț),

Tuturor reprezentanților statelor membre ale UE,

 SFÂRȘITUL SECTORULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA

Având în vedere că România, împreună cu Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, au făcut compromisuri extraordinare pentru a se evita ,,amenințările la adresa securității alimentare a lumii” și totodată pentru a oferi sprijin fermierilor ucraineni, aflați în momente atât de grele din cauza războiului, prin facilitarea exporturile agricole ale Ucrainei, România a avut doar de pierdut, deoarece 95% din produsele agricole ieșite din Ucraina au rămas în U.E. creând grave perturbări ale pieței.

 Creșterea cantităților de cereale și semințe oleaginoase origine Ucraina, care sunt importate sau tranzitează teritoriile statelor membre vecine Ucrainei, exercită presiuni asupra prețurilor produselor agricole din statele în cauză, în mod special România, saturează capacitățile de stocare și lanțurile logistice de transport și afectează viabilitatea economică a fermierilor, cauzând pierderi importante, deoarece au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție (cheltuieli cu inputurile, carburanți, forța de muncă etc..).

România s-a sacrificat și a facilitat importul și tranzitul la nivelul UE a 65% din produsele agricole de origine Ucraina, care cumulat cu efectele indirecte, respectiv creșterea substanțială a prețurilor inputurilor, a dus ca în prezent cca 45% din fermierii noștri să fie în imposibilitatea de a-și achita datoriile pentru inputuri și rate scadente în septembrie, respectiv octombrie 2023, din cauza prețurilor foarte mici încasate pe produsele agricole (Grâu, Orz, Rapiță, Floarea Soarelui și Porumb), care nu au acoperit costurile de producție foarte mari, cauzate de efecte indirecte.

Au crescut cantitățile importate/tranzitate pentru că nu au fost mijloace de supraveghere și control. Forțarea să se dubleze cantitățile ,,tranzitate lunar, pe mare”, până la 4 milioane tone va crea un haos și mai mare, o prăbușire a prețurilor și colaps/faliment pentru foarte mulți fermieri din România.

 Dacă nu se va prelungi interdicția importurilor după 15 septembrie 2023, atunci prețurile se vor prăbuși și mai mult pentru fermierii din România, în special, și, se va reduce semnificativ achiziția produselor agricole din țara noastră, inclusiv pentru procesare, în detrimentul celei din Ucraina, chiar dacă nu îndeplinește aceleași condiții de calitate și rigoare a tehnologiei de producție, care forțează creșterea costurilor de producție din UE. Cu toate acestea consumatorii europeni plătesc același preț ridicat pe produse mai puțin calitative.

 Infrastructura de transport și depozitare este insuficientă și este pusă sub o presiune constantă.

Deși aparent blocajele logistice semnificative din port s-au diminuat, acest lucru, este doar pentru că s-a interzis accesul în Port Constanța fără programare și rezervare la Administrația Porturilor Maritime Constanța, forțând să se pună presiune pe depozitare și transport.

Totodată, operaționalizarea în România a culoarelor de solidaritate cu Ucraina, a permis pe de o parte, tranzitarea produselor pe teritoriul României cu destinația comerț intracomunitar, dar și import din Ucraina în Moldova, importarea din Moldova în România, ca fiind produse agricole în documente de origine Moldova, deși erau produse din Ucraina, transportate inclusiv prin mijloace de transport din Ucraina. De altfel, s-a făcut export în state terțe prin România, creând astfel premise pentru descărcarea unor cantităţi importante în țara noastră și pentru care riscăm să pierdem încrederea partenerilor noștri consacrați pentru că a fost amestecată cu marfă Ucraina care nu îndeplinește aceleași criterii precum cea produsă în UE.

Deși s-a spus că în perioada 15.03.2023-15.09.2023 au fost interzise importurile de Grâu, Orz, Rapiță, Floarea-Soarelui și Porumb în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia acest lucru nu a fost respectat de autoritățile europene, ucrainiene și naționale, dovadă fiind datele statistice anexate la prezenta scrisoare deschisă.

Din sprijinul acordat prin permiterea importurilor, s-au ajutat preponderent traderii, oligarhii și companiile multinaționale și mai puțin fermierii ucrainieni. Merită și e corect să perturbăm întreaga politică agricolă comună la care s-a muncit din 1962 până în prezent și întreaga piață a UE, să distrugem complet agricultura din România și celelalte state aflate în vecinătate?

Așa numita compensare a cauzelor create de importurile din Ucraina în sumă de cca 40 milioane de euro, reprezintă 1-2% din pagubele create fermierilor și statului român. Deși sumele sunt extraordinar de mici, nici măcar acestea nu au fost încasate până în ziua de astăzi.

Este clar că nu sunt și nu vor fi acordați bani suficienți pentru compensarea pierderilor cauzate, dar vă solicităm să nu uitați că sunteți pe funcții azi să reprezentați interesele României, Românilor, UE și populației noastre și să întreprindeți în regim de urgență cel puțin următoarele măsuri:

1. Prelungirea imediată a interdicției după 15.09.2023 de import din Ucraina și alte state, dar care are proveniență din Ucraina a Grâului, Orzului, Porumbului, Floarea Soarelui, Rapiță și Ulei, pe întreaga durată a războiului și înăsprirea condițiilor pentru a se asigura că se respectă. Înregistrarea contractelor într-o bază de date verificabilă și să nu se poată modifica sau adăuga acte adiționale/anexe pentru creșterea cantităților agreate inițial, începând cu 15.09.2023 să nu mai fie permis prin nici un tertip; 

2. Măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare), controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană și prezentarea publică, constant a rezultatelor analizelor; 

3. Aprobarea în Consiliul de Miniștri din 18.09.2023 a derogărilor pentru obligația de a lăsa 5% din teren pârloagă, GAEC 7 și GAEC 8; 

4. Stoparea demersurilor de modificare a procedurii cu recomandările operaționale destinate operatorilor vamali și economici pentru ușurarea accesului produselor agricole din Ucraina și păstrarea condițiilor și regulilor existente până la 1 ianuarie 2022; 

5. Urgentarea aprobării în Guvern a proiectului de Ordonanță de Urgență Credit Agricol până la sfârșitul lunii Septembrie 2023 și intrarea în vigoare începând cu 1.10.2023 pentru a sprijini fermierii din România să își continue activitatea și poată înființa culturile din noul an agricol.

În cazul nefericit în care până la 1.10.2023 nu se vor implementa cele 6 măsuri precizate anterior solicităm tuturor conducătorilor României să ia decizie unilaterală de interdicție așa cum au procedat și vor proceda Polonia și Ungaria, după 15.09.2023 și orice e nevoie pentru a nu se eluda și rămâne în aceeași situație gravă, agricultorii și cooperativele din România.

În caz contrar majoritatea agricultorilor și cooperativelor agricole vor intra în grevă generală într-un număr masiv și vor bloca Portul și toate vămile din țară pe perioadă nelimitată, până se va îndeplini o listă extinsă de probleme care vor fi prezentate la acel moment.

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații,

Anexă Scrisoare Deschisă

 GRÂUL a fost înființat în toamna anului 2022 cu costuri extrem de ridicate cauzate de criza energetică cauzată de Rusia. Ne referim în principal la prețul gazelor, extrem de ridicat, ce a condus în mod logic către o creștere exacerbată a costurilor îngrășămintelor. Astfel cultura grâului în România a avut costuri asociate înființării în medie de 1.000 (una mie) euro/hectar.

Nivelul de preț de vânzare al grâului aplicat pe o medie de 4.8 tone/hectar nu acoperă costurile de înființare. Prețul actual al grâului în paritatea CPT Constanța este de 210 EURO/tona însă și așa acesta nu este valabil pentru toți Cumpărătorii așezați în prima linie de export.

ORZUL. Prețul de comercializare de 175 EURO /tonă în paritatea CPT Constanța, reflectă un minus în veniturile fermei, considerând media de 5 tone/hectar nivel național.

PORUMBUL. Are un cost asociat de minim 1.000 euro/hectar cu un randament mediu național de 4.28 tone/hectar în condiția de preț CPT Constanța de 185 EURO/tona. Nici în această condiție marja operațională nu există în fermele din România.

COSTUL LOGISTIC extrem de ridicat penalizează veniturile în fermă. Avem deci de a face cu o diferență logistica între prețul portului Constanta și Ferma cu valori cuprinse între 15-35 EURO/tonă. Aceste sume se scad din prețul mărfurilor aferente portului Constanța iar dacă le înmulțim cu randamentele la hectar și le comparăm cu costul de înființare, este vizibil randamentul negativ al acestui sezon.

În ceea ce privește nivelurile de preț la nivel global ele s-au degradat încontinuu din cauze ce țin de Cererea și Oferta la nivel global. Iar tendințele nu sunt din cele mai pozitive în acest moment.

Fluxurile Ucrainene vin ca un surplus ce presează pe piața locală și europeană. Simpla motivație cum că este o piață liberă nu respectă prevederile Acordului de Asociere din 2017. Unde erau clar statutate contingentele exceptate de la plata taxelor de import în Uniunea Europeană.

Și un exemplu foarte bun este porumbul. Ce conform acordului de asociere avea un contingent scutit de taxe după cum urmează: Spania 2 mil tone, Portugalia 0.5 mil tone și restul UE 0.5 mil tone. Iar acum vom avea un nivel de import în UE de minim 22 mil tone porumb recolta anului 2023. Aceasta este în mod clar un dezavantaj pentru țările din proximitate.  Marfa fără taxe competiționează cu marfa locală, marfa produsă cu standarde UE.

Semințele de floarea soarelui. Inainte de invazie, Ucraina nu exporta semințe de floarea soarelui. În mod unilateral nu rambursau TVA la export și aplicau și o taxă de export de 10%. Vindeau în mod efectiv doar ulei brut, dar și acolo prin acordul de asociere aveau un contingent de maxim 2 mil tone. Iar acum în fața calamității numite război nu se mai aplică nimic din ceea ce a fost prevăzut în acordul de asociere. Piața a fost inundată de semințe ucrainene căci rambursarea TVA s-a efectuat. Iar evaziunea a fost la cote maxime. Marfa ucraineană intră cu facturi subdimensionate, la jumătate, facilitând slăbirea colectării de TVA în țara importatoare.

Pentru o buna documentare avem mai jos prețuri pentru mărfurile ucrainene aferente datei de 08.09.2023

• Cumpărător grâu furajer ucrainean 140-145 USD/t CPT Reni, Izmail, 202 USD/t DAP/CIF Constanța, România, septembrie.
• Vânzător grâu furajer ucrainean 175-184 USD/t FOB Reni, Izmail, septembrie.
• Cumpărător grâu ucrainean 11,5-12,5% grâu 159-171 USD/t CPT Reni, Izmail, septembrie.
• Cumpărător grâu ucrainean 11,5% grâu 194 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
• Vânzător grâu ucrainean 11,5% grâu 208 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, 220 USD/t DAP Granița dintre Ucraina și Ungaria, septembrie.
• Vânzător porumb ucrainean 195-205 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
• Vânzător orz ucrainean 167 USD/ton FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
• Cumpărător semințe de floarea soarelui ucrainene 402USD/t DAP Italia de Nord, august-octombrie.
• Vânzător de ulei de floarea-soarelui ucrainean 845 USD/ton față de cumpărător 835 USD/t CIF Mersin, Turcia, septembrie.
• Vânzător ulei de floarea soarelui ucrainean 850 USD/t CIF Mersin, Turcia, octombrie.

Pentru referință indicațiile CPT CONSTANȚA pentru mărfurile românești aferente datei de 11.09.2023 cu livrare sfârsit de Octombrie început Noiembrie 2023

GRÂU PANIFICAȚIE 12 PRO – 212 EURO/tona

GRÂU FURAJ – 202 EURO/tona

ORZ FURAJER – 175 EURO/tona

RAPIȚA – 410 EURO/tona

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI 400USD/tona

În concluzie distorsionarea este evidentă și competiția între origini este la aceleși cote începând din Martie 2022 și nu putem să nu remarcăm că Acordul de Asociere ce statutează cote este ignorat cu desăvârșire. Mai mult Ucraina mai are și impertinența să amenințe cu arbitraj la World Trade Organization deși au fost sprijiniți sacrificând fermierii din cele 5 țări din proximitate.

Ridicarea restricției la import nu va face altcevă decât să creeze un bazin de Originare mărfuri mult mai ieftine în cele 5 țări, căci ele vor competiționa cu mărfurile ucrainene. Iar acest lucru va servi scopurilor Comercianților și Procesatorilor din Vestul Europei, care vor beneficia nu numai de marfa ucraineană ieftină dar și de cea din cele 5 țări, la fel de ieftină.

În perioada Martie 2022-Mai 2023 Ucraina a traversat prin România, în cadrul coridoarelor de solidaritate cu un volum de peste 20.000.000 tone. În mod efectiv jumătate din mărfurile traversate prin liniile de solidaritate.

În perioada Mai 2023-Septembrie 2023 avem un volum de tranzit de 8.850.000 tone.

Un total raportat la perioada Martie 2022 – Septembrie 2023 de aproximativ 29.000.000 tone de mărfuri agricole.

Sursa: AGRICOLUMN

În perioada Martie 2022-Septembrie 2023, România a înregistrat un nivel de import mărfuri origine Ucraina de 4.77 mil tone.

Sursa: AGRICOLUMN

 Portul Constanța este în mod formal la dispoziția mărfurilor Ucrainene. Convoaie de barje în așteptare spre transfer-transbord număra peste 450-480 unități. Exportatorii nu mai au loc în terminale și mărfurile românești staționează pe trenuri circa 2-3 săptămâni spre descărcarea cumulând costuri în contul Vânzătorului.

Camioanele au timp de așteptare de 8-12 zile și deasemenea acumulează costuri. Mai mult decât atât dacă un fermier din România dorește să vândă marfa în portul Constanța, direct către exportatori, termenul de livrare și implicit încasarea se mută după jumătatea lunii Octombrie începutul lunii Noiembrie 2023. Astfel Fermierii acumulează restanțe la debitele scadente.

Mai mult decât atât, costurile logistice erodează în mod substanțial marjă operațională din Fermele Românești. În medie costurile de transport auto au crescut cu 70%. Înainte de invazia rusească, pe o ruta de 170 km se percepea un tarif de maxim 17 EURO/tonă iar acum aceeași ruta are un cost de minim 28EURO/tonă.

În ceea ce privește costurile pe calea ferată acestea au înregistrat și ele o creștere în aceeași proporție. Un exemplu este costul din Vestul României, de exemplu de la Curtici la Constanța înainte de invazia Rusiei aveam un cost de transport de maxim 22EURO/tonă. Astăzi pe aceeași distanță avem un cost de minim 35EURO /tonă.

Pentru transportul fluvial avem deja costuri ce depășesc 100%. Din portul dunărean Corabia la Constanța aveam înainte de invazie un cost de 16 EURO/tonă. Astăzi aceeași distanță este de minim 36EURO/tonă.

Totodată din analizele efectuate a rezultat ca volumul de marfă ucraineană ce a fost importată în România după data de 01.05.2023, deci după impunerea restricției, a fost prin execuția ,,contractelor aflate în vigoare’’, la niveluri mult mai ridicate prin acte adiționale și falsificări.

Sursa: AGRICOLUMN

După cum se poate vedea în graficul de mai jos, nivelul mediei lunare de import din originea Ucraina în perioada de după instituirea restricției, nu numai că nu a scăzut dar la grâu media lunară a fost chiar mai ridicată decât până la instituirea restrictiei pentru că nu au existat mijloace de supraveghere și control adecvate și au crescut cantitățile. Impactul va fi și mai devastator dacă nu se va prelungi interdicția după 15.09.2023.

Sursa: AGRICOLUMN