.
Vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană
Vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană
- COPA (Comitetul organizațiilor profesionale agricole, înființat în 1958) reprezintă peste 22 de milioane de fermieri europeni și membrii familiilor acestora într-un efort combinat cu membrii săi de a promova interesele sectorului agricol în rândul instituțiilor UE și al altor părți interesate relevante.
- COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole, înființată în 1959) reprezintă interesele generale și specifice ale cooperativelor europene agroalimentare, forestiere și piscicole în rândul instituțiilor UE și al altor organizații socio-economice care contribuie la luarea deciziilor europene.
Cum își desfășoară Copa-Cogeca activitățile de lobby la Comisie?
- Contacte cu comisarii europeni și participarea comisarilor la reuniunile Praesidia Copa-Cogeca
- Întruniri periodice cu membrii cabinetelor
- Contacte cu direcțiile generale și unitățile
Grupurile consultative de la Comisia Europeană
- Participarea periodică și activă a reprezentanților Copa-Cogeca la reuniunile grupurilor consultative
- Prezentarea documentelor de poziție ale Copa-Cogeca bazate pe activitatea grupurilor de lucru
- Reprezentanții Copa-Cogeca prezidează deseori grupurile consultative ale Comisiei
Activitatea U.N.C.S.V. la COPA-COGECA
Prin intermediul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, începând cu data de 29 Septembrie 2020, U.N.C.S.V. a devenit membră a organizației europene COPA – COGECA, în cadrul căreia:
- suntem prezenți în 18 grupuri de lucru, iar pentru 8 dintre acestea deținem secretariatul: Bioenergie, Cereale, Oleaginoase și Proteaginoase, Plăți Directe și Înverzire, Dezvoltare Rurală, Lanț Alimentar, Cartofi, Aspecte fitosanitare, Aspecte Legale și Fiscale, Cercetare și Inovare, Semințe; secretariat: Agricultura Ecologică, Consiliere și Training pentru Cooperative, Mediu, Politica Agricolă Comună, Managementul Riscului, Finanțe și Management, Analiză Economică;
- membru al Comitetului de coordonare politică al cooperativelor – CCC;
- 2 grupuri de tip ”task force”: Finanțe – Management și Farm to Fork;
- 3 experți în grupurile de dialog civil DG Agri – PAC, Mediu și Schimbări Climatice, Agricultură Organică.
Împreună cu Alianța pentru Agricultură și Cooperare, U.N.C.S.V a participat la ședințele grupurilor de lucru, contribuind la consolidarea poziției fermierilor și cooperativelor românești în raport cu politicile Comisiei Europene, printr-un aport constant de informații și luări de poziție pe temele de interes pentru România:
- furnizarea de informații relevante cu privire la tendințele naționale de piață ale cerealelor,
- îmbunătățirea legislației privind Noile Tehnici Genomice (NTG) și implementarea ei cât mai curând posibil(corelat cu cerințele ecologiste ale noii Politici Agricole Comune),
- obținerea de derogări punctuale de la anumite practici de înverzire care pun în pericol producția de cereale și oleaginoase;
- relatarea situației logistice complicate din porturile românești, cauzată de importul necontrolat al cerealelor din Ucraina;
- relatarea situației privind campaniile de însămânțare din România și prognoze de cantitate ale producțiilor naționale;
- crearea unui lobby permanent pentru acordarea de sprijin european pentru producătorii români afectați de importurile din Ucraina, precum și alocarea de fonduri europene pentru modernizarea porturilor naționale și a rutelor feroviare destinate tranzitului de cereale din Ucraina;
- transmiterea poziției României cu privire la propunerea de Regulament privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor;
- împreună cu statele din grupul Vișegrad (Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia) și Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania, am elaborat și transmis către Parlamentul European și Comisie scrisori deschise și memorii cu privire la impactul pe care îl va avea aplicarea prevederilor din propunerea de Regulament privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor asupra statelor cu consum mic de pesticide;
- transmiterea și actualizarea informațiilor privind alocările României din Pilonul II al noii P.A.C.;
- schimburi de opinii cu celelalte state membre pentru a înțelege modul de repartiție al fondurilor pe Dezvoltare Rurală și în celelalte state membre;
- sublinierea importanței cooperativelor în implementarea Pactului Rural;
- schimb de opinii cu reprezentanții Greciei, Spaniei, Italiei, Franței cu privire la soluțiile găsite pentru managementul riscului și acoperirea riscurilor sensibile din agricultură;
- soluții de protejare a fertilității solului și creșterea materiei organice la nivelul solului, iar acestea pot fi obținute prin găsirea unor practici durabile de exploatare cât și a unora care să ajute eficient la refacerea calității solului;
- clarificarea situației privind certificatele de carbon și modalitățile cele mai potrivite pentru valorificarea acestora de către fermieri;
- rolul central al cooperativelor în comercializarea certificatelor de carbon;
- analiza situației actuale a carnivorelor mari în România și posibile metode de soluționare;
- stadiul actual al coloniilor de polenizatori în România;
- implementarea cerințelor privind păstrarea suprafețelor destinate biodiversității, cu un minim de impact asupra productivității agricole;
- negocierea pachetului de legi privind propunerea de Regulament privind Țintele de refacere a naturii, prin ajustarea lui la statusul actual al fiecărui stat;
- solicitarea de finanțare suplimentară, distinctă de P.A.C. pentru ca România să poată susține financiar activitățile de refacere a ecosistemelor degradate;
- transmiterea informațiilor privind opțiunile României de alocarea a fondurilor din Pilonul I al noii PAC;
- obținerea de derogări punctuale de la anumite practici de înverzire care pun în pericol producția agricolă;
- schimb de opinii cu reprezentanții statelor membre pentru a înțelege modul de alocare a fondurilor din Pilonul I la nivel de U.E;
- ușurarea poverii administrative a fermierilor în respectarea obligațiilor de raportare către Comisie;
- finalizarea Planului Național Strategic al României în timp util, pentru ca plățile către fermieri să se facă fără întreruperi;
- analiza și comparația opțiunilor României și ale celorlalte state membre cu privire la alocările fondurilor din noua Politică Agricolă Comună;
- centralizarea și prezentarea intervențiilor din PNS-ul României către membrii Copa-Cogeca;
- analiza de impact a strategiilor Pactului Verde asupra sectorului agro-alimentar al României, dacă vor fi implementate așa cum au fost lansate de către Comisie;
- formularea de observații cu privire la studiile de impact ale Pactului Verde realizate de Universitatea Wageningen;
- actualizarea informațiilor legate de Planul Național Strategic al României, pe măsură ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale actualiza structura intervențiilor;
- analiza drafturilor privind Legislația Secundară P.A.C. și cum se poate ajusta pentru a fi compatibilă cu realitățile românești;
- transmiterea către Copa-Cogeca și către Comisia Europeană a incompatibilităților dintre strategiile Pactului Verde (Farm to Fork, Stratega privind Biodiversitatea) și particularitățile agriculturii românești;
- prezentarea membrilor Copa-Cogeca a observațiilor primite de România la PNS-ul transmis Comisiei în 28 februarie 2022, spre a fi comparate cu cele primite de către celelalte state membre;
- susținerea aprobării de către Comisie a ajustării PNS-urilor, în contextul conflictului ruso-ucrainian.
0
k+
Fermieri
0
+
Cooperative
0
Organizații
0
M+
Hectare + UVM
OBIECTIVE UNCSV ÎN RELAȚIA CU COPA-COGECA PRIN INTERMEDIUL ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE
GL 07. BI – Bioenergie, Biotehnologie și Non Food
Creșterea capacității locale de producție energie regenerabilă pentru autoconsum, producția de produse agroalimentare la costuri competitive;
Implementarea soluțiilor de producere a energiei electrice pentru consum propriu în sectorul agrifood și dezvoltarea de mașini agricole și utilaje propulsate electric.
Actualizarea legislației privind folosirea tehnicilor de ameliorare moderne în sectorul agricol;
Subvenții acordate producătorilor agricoli pentru sechestrarea Carbonului și eliberarea Oxigenului în natură sau certificarea biocombustibililor;
Valorificarea biotehnologică a resurselor naturale regenerabile și a deșeurilor agricole prin producerea de produse sustenabile, ca parte a economiei circulare.
GL 16. DP- Plăți Directe și Înverzire
Urgentarea convergenței plăților pe suprafață la nivelul UE;
Plățile pentru sesiunea 2023 să se facă cu continuitate, fermierii să primească subvențiile la timp;
Flexibilizarea obligațiilor de mediu și climă impuse de noua PAC, în contextul asigurării securității alimentare europene.
GL 19. EN – Mediu și Climă
Îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung asumate prin intermediul Acordului de la Paris, susținerea proiectelor agricole care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și împărțirea beneficiilor către fermieri (ex: alocarea de credite cu dobândă spre zero pentru achiziționarea fermierilor cu utilaje cu emisii 0 sau conform legislației);
Scheme distincte de CO2 în domeniul agricol, care încurajează implicarea fermierilor care utilizează bio-practici în agricultură și consumul de produse locale, cât mai aproape de locul de proveniență (dezvoltarea de centre zonale, unde cooperatorii, fermierii să prezinte și să fie cunoscut cu produsele lor pe piața - vânzare locală, zonală);
Bonitarea habitatelor naturale din Europa pentru determinarea efectivelor animalelor sălbatice optime și asigurarea densității pe suprafață corespunzătoare pentru animalele carnivore/omnivore mari (Urs, Lup, Mistreț, etc) prin etapa 1 relocare și etapa 2 dacă nu mai sunt cerințe de relocare - împreună cu asociația vânătorilor care să aibe ca rezultat fond pentru acoperirea despăgubirilor cauzate culturilor agricole, animalelor domestic și oamenilor).
Introducerea CONSERVĂRII FERTILITĂȚII SOLULURILOR în cadrul obiectivului de MEDIU, ca subobiectiv prioritar;
Realizare unui set de ESTIMĂTORI MĂSURABILI GENERALI (la nivel european) și ESTIMATORI SPECIFICI (la nivel național) ai câștigurilor/ progresului realizat prin aplicarea domeniul măsurilor/submăsurilor de Mediu, Climă și SOL;
Creșterea perioadei obligatorii de implementare a măsurilor de Mediu și Climă ( 5-7 ani cu evaluare obligatorie prin intermediul ESTIMATORILOR GENERALI și SPECIFICI a progresului la sfârșitul perioadei de implementare (pentru a se putea măsura/ sesiza impactul asupra mediului/ agromediului în vederea aplicării unor măsuri de corecție dacă nu se ating nivelele așteptate),
Proceduri comune de gestiune și utilizarea conservative și protejare (re)surselor de apă dulce de suprafață și freatică care alimentează două sau mai multe state membre;
Identificarea, inventarierea, conservarea și valorificarea speciilor de organisme genetice vegetale din flora spontană și cultivată;
GL 34. PAC – Politica Agricolă Comună
Atingerea obiectivelor PAC fără a diminua competitivitatea producătorilor agricoli și impune o concurență neloială asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara U.E.;
PAC să permită statelor membre să elaboreze toate detaliile privind costurile forței de muncă, plafonarea plăților directe, fermierul autentic, pentru a reflecta toate caracteristicile specifice fiecărei țări;
Să se aplice plăți redistributive în mod voluntar de către statele membre;
Standarde de producție și reguli pentru utilizarea pesticidelor şi fertilizanților aplicate atât produselor agricole şi derivate din UE cât și la importuri;
Finalizarea PNS-ului României până la 30 septembrie 2022.
GL. 40 QJ – Aspecte Fiscale și Legale
Revizuirea legislației privind ajutoare de stat și ameliorarea regulilor care întăresc poziția fermierilor și a cooperativelor și echilibrarea veniturilor pe lanțul agroalimentar;
Crearea cadrului legislativ pentru creditarea cu costuri financiare mai mici și încurajarea instituțiilor occidentale să fie mai active în finanțarea directă a agriculturii din România, pentru a ajunge la costurile de finanțare similare nivelului UE;
Realizarea unor programe de ajutor de stat naționale (de tipul, IMM Invest) și / sau EU (de tipul, programului Jeremie) pentru accesarea facilă a surselor de finanțare bancară de către fermierii din România;
Revizuirea legislației privind ajutoare de stat prin introducerea unor stimulente de comasare a terenurilor agricole, respectiv decontarea către fermieri în integralitate costurile înregistrate cu schimbul de proprietate (teren cu destinație agricolă).
GL. 43 RMI – Managementul Riscului
Realizarea strategiei de management al riscului la nivelul UE, bine echilibrată pentru toate țările, cu suficientă flexibilitate pentru a se adapta la specificul fiecărei țări. Un astfel de cadru ar trebui să stabilească bunele practici pentru întreprinderilor agricole de a dezvolta și avea procese interne de control și risc management, până la un anumit nivel de maturitate, care pot fi auditate/verificate și care pot să demonstreze diligențele făcută de fiecare entitate pentru a atenua riscurile. Împreună cu contribuția la fondul mutual / de risc + diverse investiții (adică irigații) + alte soluții suplimentare (adică asigurări facultative) pot crea sistemul general de management și control al riscurilor in agricultura. Guvernanța și relațiile dintre toate aceste procese vor fi definite de fiecare stat membru, în funcție de specificul țării, expunerea, apetitul la risc etc. Acest lucru poate conduce la o mai bună gestionare a riscurilor, transparență și decizii bazate pe risc, făcând companiile agricole competitive, având în vedere și digitalizarea care va fi uzitată.
GL 10. CER&GOL – Cereale, Oleaginoase și Proteaginoase
Modificarea legislației pentru includerea secetei pedologice severe la caz de forță majoră;
Combaterea practicilor comerciale neloiale ale uleiului de palmier împotriva oleaginoaselor tradiționale;
Măsuri și instrumente pentru asigurarea necesarului de proteină vegetală în U.E.;
Măsuri pentru protejarea pieței naționale și a fermierilor noștri de impactul negativ generat de introducerea necontrolată de cereale din Ucraina.
GL 17. DR – Dezvoltare Rurală
Sinergie și complementaritate între programe și instrumente;
Stimularea dezvoltării socio-economice a mediului rural prin dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole astfel: înființarea și funcționarea cooperativelor în primii ani de activitate, prin măsuri specifice;
Dezvoltarea și consolidarea cooperativelor funcționale către valoarea adăugată, respectiv condiționare, procesare primară, finită, diversificare, care să desfășoare o activitate economico-socială relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte durabil echilibrând veniturile pe lanțul agro-alimentar, ajutând fermierii să se capitalizeze și mențină în competiția de pe piața unică;
Dezvoltarea si implementarea de programe pentru digitalizarea agriculturii ca parte a Green Deal (reducere consum carburanți, pesticide, îngrășăminte, etc.)
GL 20. FC – Lanțul Alimentar
Combaterea Practicilor Comerciale Neloiale și echilibrarea veniturilor pe lanțul agroalimentar;
Evitarea împovărării birocratice a fermierilor din cauza politicilor de trasabilitate și transparență.
GL 34. PAC – Politica Agricolă Comună
GL. 36 PHY – Aspecte Fitosanitare
Elaborarea de Instrucțiuni / directive care să permită Statelor Membreca în condițiile atacurilor unor boli și dăunători specifici agroecoregiunilor proprii și /sau în cazul unor epidemii/ pandemii, să adopte măsuri autonome naționale,derogative de la Regulamentul European (REGULAMENTUL (UE) 2016/2031 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 26 octombrie 2016 ) prin care intervină în limitarea/ reducerea pagubele provocate activității economice agricole și forestiere și echilibrelor ecologice din habitatele în care se produc;
Oferirea unor alternative eficiente raport calitate-preț înainte de a interzice substanțele autorizate de instituțiile europene, plecând de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile și dăunătorii fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. România are nevoie de neonicotinoide și glifosat;
Urgentarea actualizării și implementării legislației privind tehnicile de ameliorare moderne:
Negocierea noului Regulament privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor astfel încât România, împreună cu statele care au un consum redus de pesticide (sub media europeană) să nu fie obligată să reducă din cantitățile utilizate actual.
GL. 41 RES – Cercetare și Inovare
Crearea de hibrizi și soiuri cu adaptabilitate la schimbările climatice și rezistență sporită la dăunători și boli;
Digitalizarea agriculturii si horticulturii prin utilizarea de senzori, drone și sateliți, pentru monitorizarea indicilor pedoclimatici și stării fitosanitare a culturilor;
Cercetări privind utilizarea economica si eficienta a îngrășămintelor chimice pentru creșterea producțiilor, cu păstrarea fertilității solurilor și diminuarea poluării apelor freatice.
GL. 44 SEM – Semințe
Stimularea formelor asociative ale fermierilor să se implice în cercetare și să obțină soiuri și hibrizi cu randament ridicat, adaptați la schimbările climatice și rezistente la dăunători și bolile locale din fiecare regiune/stat membru.
Încurajarea tratamentului la sămânță cu insectofungicide pe baza de neonicotinoide pentru a preveni multiple tratamente în vegetație, afectarea polenizatorilor și a mediului;
Crearea de hibrizi și soiuri cu adaptabilitate la schimbările climatice și rezistență sporită la dăunători și boli.
De la Fermă la Furculiță
Strategia FARM TO FORK trebuie ajustată să răspundă și nevoilor exprimate de fermieri pentru gestionarea presiunii bolilor, dăunătorilor, buruienilor și pieței pentru a sprijini modelele de agricultura durabilă care oferă hrană sigură, protejează mediul;
Clarificarea regulilor de concurență pentru formele de asociere cu rol economic care promovează durabilitatea în lanțurile de aprovizionare;
Ameliorarea regulilor agricole care întăresc poziția agricultorilor și a cooperativelor agricole pentru echilibrarea veniturilor pe lanțul alimentar.
Implementarea strategiei să se facă după efectuarea unor analize de impact satisfăcătoare, care să ofere claritate fermierilor cu privire la costurile și beneficiile pe care le vor avea în timpul și după atingerea obiectivelor.
Perspective:
