Activitatea U.N.C.S.V. la COPA-COGECA

Prin intermediul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, începând cu data de 29 Septembrie 2020, U.N.C.S.V. a devenit membră a organizației europene COPA – COGECA, în cadrul căreia:

• suntem prezenți în 17 grupuri de lucru, pentru 8 ținem secretariatul, iar în 3 dintre acestea deținem funcția de vicepreședinte (Dezvoltare Rurală, Cereale și Cercetare): Bioenergie, Cereale, Oleaginoase și Proteaginoase, Dezvoltare Rurală, Lanț Alimentar, Cartofi, Aspecte fitosanitare, Aspecte Legale și Fiscale, Cercetare și Inovare, Semințe; Agricultura Ecologică, Consiliere și Training pentru Cooperative, Mediu, Politica Agricolă Comună, Managementul Riscului, Finanțe și Management, Analiză Economică;

• membru al Comitetului de coordonare politică al cooperativelor – CCC;
• 2 grupuri de tip ”task force”: Finanțe – Management și Apă;
• 3 experți în grupurile de dialog civil DG Agri – PAC, Mediu și Schimbări Climatice, Agricultură Organică.

Împreună cu Alianța pentru Agricultură și Cooperare, U.N.C.S.V a participat la ședințele grupurilor de lucru, contribuind la consolidarea poziției fermierilor și cooperativelor românești în raport cu politicile Comisiei Europene, printr-un aport constant de informații și luări de poziție pe temele de interes pentru România:

• Schimb de opinii și lobby prin intermediul Copa-Cogeca, și nu numai, pentru o ajustare bugetare corectă, aliniată la inflație, a noului Cadru Financiar Multianual 2028 – 2034; o Politică Agricolă Comună bazată pe 2 piloane, simplificată, debirocratizată și un cadru Organizația Comună de Piață bazat pe corectitudine și echitate față de fermieri și cooperative;
• Schimb de opinii și lobby în ceea ce privește managementul riscurilor – problematica calamităților naturale, a dezastrelor, și plasa de siguranță a fermierilor în caz de dezastre;
• Lobby pentru îmbunătățirea legislației în legătură cu fertilizanții și situația CBAM – Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră;
• Formularea de observații, schimb de opinii și lobby pentru pachetul de măsuri de simplificare privind siguranța alimentelor și a furajelor;
• Necesitatea completării și aprobării Omnibusul pe fitosanitar aflat în discuție la nivel european cu modificarea Regulamentelor Europene 783, 784 și 785/2018 pentru utilizarea neonicotinoidelor;
• Analiza situației actuale a carnivorelor mari în România și posibile metode de soluționare – Lobby pentru Legea habitatelor – protejarea fermelor de carnivorele mari;
• Transmiterea constantă a punctului de vedere legat de tratatul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur; împărțirea contingentelor tarifare între țările Mercosur până la sfârșitul lunii septembrie și să se asigure că gestionarea acestor contingente rămâne în sarcina UE. Produsele agroalimentare importate să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare). În caz contrar, există un risc real ca licențele de export și certificatele de origine să se concentreze în mâinile câtorva exportatori dominanți, în special în sectoarele cărnii de pasăre și de vită.
• Furnizarea de informații relevante cu privire la tendințele naționale de piață ale cerealelor,
• Îmbunătățirea legislației privind Noile Tehnici Genomice (NTG) și implementarea ei cât mai favorabil pentru fermieri și curând posibil,
• Relatarea situației logistice complicate din porturile românești, cauzată de importul necontrolat al cerealelor din Ucraina;
• Relatarea situației privind campaniile de însămânțare din România și prognoze de cantitate ale producțiilor naționale;
• Crearea unui lobby permanent pentru acordarea de sprijin european pentru producătorii români afectați de importurile din Ucraina, precum și alocarea de fonduri europene pentru modernizarea porturilor naționale și a rutelor feroviare destinate tranzitului de cereale din Ucraina;
• Transmiterea poziției României cu privire la propunerea de Regulament privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor; împreună cu statele din grupul Vișegrad (Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia) și Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania, am elaborat și transmis către Parlamentul European și Comisie scrisori deschise și memorii cu privire la impactul pe care îl va avea aplicarea prevederilor din propunerea de Regulament privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor asupra statelor cu consum mic de pesticide;
• Schimburi de opinii cu celelalte state membre pentru a înțelege modul de repartiție al fondurilor pe Dezvoltare Rurală și în celelalte state membre;
• Sublinierea importanței cooperativelor în implementarea Programelor Strategice, dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale prin cooperative, dezvoltarea relațiilor și colaborării cu celelalte organizații cooperatiste, consolidarea și întărirea cooperativelor agricole pentru a putea sprijini mai mult membri, să-și continue activitatea pe termen lung, să fie competitivi și producă alimente de calitate la prețuri accesibile pentru consumatori, întărirea cercetării și inovării la nivelul cooperativelor agricole;
• Schimb de opinii cu reprezentanții Greciei, Spaniei, Italiei, Franței cu privire la soluțiile găsite pentru managementul riscului și acoperirea riscurilor sensibile din agricultură;
• Soluții de protejare a fertilității solului și creșterea materiei organice la nivelul solului, iar acestea pot fi obținute prin găsirea unor practici durabile de exploatare cât și a unora care să ajute eficient la refacerea calității solului;
• Clarificarea situației privind certificatele de carbon și modalitățile cele mai potrivite pentru valorificarea acestora de către fermieri;
• Rolul central al cooperativelor în comercializarea certificatelor de carbon;
• Stadiul actual al coloniilor de polenizatori în România;
• Implementarea cerințelor privind păstrarea suprafețelor destinate biodiversității, cu un minim de impact asupra productivității agricole;
• Negocierea pachetului de legi privind propunerea de Regulament privind Țintele de refacere a naturii, prin ajustarea lui la statusul actual al fiecărui stat;
• Solicitarea de finanțare suplimentară, distinctă de P.A.C. pentru ca România să poată susține financiar activitățile de refacere a ecosistemelor degradate;
• Transmiterea informațiilor privind opțiunile României de alocarea a fondurilor din Pilonul I al noii PAC;
• Obținerea de derogări punctuale de la anumite practici de înverzire care pun în pericol producția agricolă;
• Schimb de opinii cu reprezentanții statelor membre pentru a înțelege modul de alocare a fondurilor din Pilonul I la nivel de U.E;
• Ușurarea poverii administrative a fermierilor în respectarea obligațiilor de raportare către Comisie;
• Finalizarea Planului Național Strategic al României în timp util, pentru ca plățile către fermieri să se facă fără întreruperi;
• Analiza și comparația opțiunilor României și ale celorlalte state membre cu privire la alocările fondurilor din noua Politică Agricolă Comună;
• Centralizarea și prezentarea intervențiilor din PNS-ul României către membrii Copa-Cogeca;
• Analiza de impact a strategiilor Pactului Verde asupra sectorului agro-alimentar al României, dacă vor fi implementate așa cum au fost lansate de către Comisie;
• Formularea de observații cu privire la studiile de impact ale Pactului Verde realizate de Universitatea Wageningen;
• Actualizarea informațiilor legate de Planul Național Strategic al României, pe măsură ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale actualiza structura intervențiilor;
• Analiza drafturilor privind Legislația Secundară P.A.C. și cum se poate ajusta pentru a fi compatibilă cu realitățile românești;
• Transmiterea către Copa-Cogeca și către Comisia Europeană a incompatibilităților dintre strategiile Pactului Verde (Farm to Fork, Strategia privind Biodiversitatea) și particularitățile agriculturii românești;
• Prezentarea membrilor Copa-Cogeca a observațiilor primite de România la PNS-ul transmis Comisiei și comparația cu cele primite de către celelalte state membre;
• Susținerea aprobării de către Comisie a ajustării PNS-urilor, în contextul conflictului ruso-ucrainian.