Displaying items by tag: UNCSV

Ghidul pentru Submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor" a făcut obiectul mai multor situații neclare sau cu aplicabilitate practică problematică în rândul fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis în ultimii doi ani mai multe notificări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și implicit către organul responsabil de aplicarea practică, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin care atrăgea atenția asupra unor chestiuni de ordin practic pe care le întâmpină membrii la decontarea primelor pentru polițele de asigurare încheiate.

Una dintre cele mai stringente probleme o reprezintă limitarea cu privire la stabilirea suprafeței exacte pentru care fermierul a întocmit contractul de asigurare, raportată la suprafața reieșită după controalele APIA, dar mai ales după controalele din Teledetecție.

Este un fapt cunoscut că toate instrumentele de măsurare au abateri, chiar dacă se măsoară cu același GPS, aceeași persoană, în aceeași zi – tot apar anumite diferențe. Despre diferențele dintre măsurătorile APIA și cele rezultate prin teledetecție, cu atât mai mult că aceste diferențe la măsurători sunt și mai frecvente. Este imposibil ca suprafața asigurată să coincidă, fără nicio diferență oricât de minimală, cu suprafața agricolă declarată, dacă întâmplarea nefericită face să te afli pe eșantionul de control sau să vină la câteva luni controlul prin teledetecție. Din această cauză, Submăsura 17.1 este aproape imposibil de accesat pentru mulți beneficiari.

Această problemă a fost întâmpinată, la scară largă și în anul agricol 2020-2021. Foarte mulți fermieri au fost declarați neeligibili, după ce, deși în iunie 2021 nu au fost raportate probleme, la sfârșitul lunii octombrie a venit teledetecția, iar fermierii au fost anunțați în mai 2022 că vor fi declarați neeligibili ca urmare a diferențelor, chiar și infime, de suprafață asigurată versus măsurată.

Cu titlu de exemplu, au fost membri care nu vor putea beneficia de această submăsură din cauză că există o diferență de 0,024% la o cultură sau 0,015% din total suprafață fermă în plus, între suprafața asigurată și suprafața rezultată din măsurătorile de la teledetecție. În prezent nu se acceptă nici măcar diminuarea până la suma solicitată de fermier în cererea de plată pe suprafață.

Astfel de situații sunt imposibil de acceptat, această măsură are scopul de a încuraja fermierii să asigure culturile, nu să îi descurajeze, mai ales că fermierii au dreptul și au nevoie să beneficieze de acești bani. Mai mult de atât, motivele refuzului nu pot fi imputate fermierului, ci mai degrabă diferenței dintre teorie și practica realității, fiind de notorietate faptul că diferențele rezultate între diferite măsurători sunt mai degrabă o regulă, decât o excepție.

Soluția corectă este să se identifice și implementeze rapid o soluție pentru fermierii care au depus documentația de accesare a sM 17.1 în 2021 și au aflat în mai 2022 că din cauza diferențelor minore reieșite în urma teledetecției, deci din motive obiective și total independente de fermieri, conform procedurii AFIR, să fie declarați eligibili.

Solicităm conducerii MADR, AFIR și APIA să ia toate măsurile legale care se impun pentru a clarifica procedurile, să fie mai permisive și conectate la realitățile practice, în sensul de a ține cont de factorii subiectivi și obiectivi care intervin pe parcursul unui an agricol de cca 6 - 9 - 12 luni și, urmare a cărora fermierii pierd sume importante, iar descurajarea crește în legătura cu accesarea banilor europeni.

Este nevoie ca decontarea sprijinului să se facă cu o toleranță de max. 2% din suprafața culturii asigurate sau ca decontarea sprijinului să se facă doar pentru suprafața culturii  declarate de fermier.

Alianța solicită reglarea acestei nereguli de aproape 2 ani; prin urmare resupunem atenția și public instituțiilor responsabile să vină în sprijinul fermierilor și să repună în normalitate accesarea subvențiilor pentru primele de asigurare începând cu anul agricol 2021.

Reamintim că problema semnalată mai sus este una dintre cele mai importante și frecvente nereguli ale Măsurii, însă solicităm respectuos să se reanalizeze și implementeze în Ghidul Solicitantului sM 17.1, care va fi postat în consultare publică și celelalte aspecte excesiv birocratice sau generatoare de complicații pe care Alianța, prin diferite Adrese și Notificări, le-a adus în atenția MADR și AFIR.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Săptămâna trecută a fost una plină de evenimente importante pentru fermierii și cooperativele românești, care au avut, din nou, oportunitatea ca vocile lor să fie auzite de reprezentanții Comisiei Europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe (PRO-AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR), reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au fost prezente la Bruxelles în zilele de 12 și 13 mai 2022 cu ocazia participării la ședința Grupului de lucru PAC – Politica Agricolă Comună, organizat sub egida Copa-Cogeca și la Grupul de Dialog Civil din cadrul DG AGRI.

Florentin Bercu Comisia Europeana

Participarea la grupul de lucru Copa-Cogeca din 12 mai 2022 a intermediat posibilitatea ca fermierii și cooperativele din România să își facă ascultată poziția pe două direcții de real interes:

  • Să fie sprijiniți în cazul unor blocaje generate de decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina;
  • Să fie protejați de anumite sancțiuni sau amenzi provenite din nealinierea, în timp util, la noile prevederi ale Politicii Agricole Comune.

Cu privire la decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina, reprezentantul delegației române, Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV, a transmis către Copa-Cogeca punctul de vedere al României: ”Pentru noi, fermierii și cooperativele din România, o vulnerabilitate majoră o constituie sectorul cerealelor si oleginoaselor, atât din cauza proximității  zonei de conflict, care se va traduce într-o presiune semnificativă asupra prețurilor, cât și din perspectiva blocajelor logistice în portul Constanța (rămas singura poartă de export pentru mărfurile ucrainene la Marea Neagră) și a escaladării costurilor de transport si asigurare, ultimele triplând-se în prezent față de perioada dinainte de conflict. Toate aceste evoluții au loc pe fondul creșterii fără precedent a costurilor de producție (energie, îngrășăminte și furaje), riscului de secetă și a exigenței ca operatorii europeni să continue să investească în durabilitate.

  • Alianța susține propunerile de amendamente ale Copa-Cogeca pe Regulamentul Comisiei Europene (C.E.) privind liberalizarea temporară a comerțului cu Ucraina, în completarea concesiunilor comerciale prevăzute de Tratatul de Asociere;
  • Alianța a transmis către eurodeputații români și către Reprezentanța permanentă o adresă cu observații și amendamentele comune propuse de Copa-Cogeca, solicitând reacție imediată și soluții pertinente pentru ca fermierii și cooperativele din România să nu fie afectați de această măsură;
  • Alianța solicită Comisiei:
  1. statistici privind cantitățile pe care Ucraina intenționează să le plaseze pe Piața Unică precum și măsura în care acestea respectă standardele înalte de calitate ale UE;
  2. Statistici privind necesarul de produse importate din Ucraina pentru consumul intern al Uniunii (cu respectarea standarelor de calitate și al nivelului de preț);
  3. Soluții clare pentru ca excedentul de produse importate să fie plasat către piețele terțe, fără a afecta producția internă a fermierilor și cooperativelor europene (ex: U.E. nu poate vinde către terți produse agricole de proveniență ucraineană cu preț mai mic comparativ cu prețurile acelorași tipuri de produse agricole produse de fermierii săi și pentru care are stoc disponibil);
  4. Orice vulnerabilitate a fermierilor și cooperativelor europene cauzată de aceste măsuri trebuie soluționată rapid;
  5. Alocarea de fonduri de la Comisie pentru sprijinirea activităților din portul Constanța astfel încât să poată face față, din punct de vedere logistic, pentru volumul mare de mărfuri pe care îl va tranzita. Sunt necesare fonduri și pentru îmbunătățirea și mărirea infrastructurii feroviare pentru zonele de tranzit dintre Ucraina și statele vecine.”

Cooperare

Scrisoarea de observație pentru România va fi transmisă vineri  20 mai, sau cel târziu la începutul lunii iunie, însemnând că forma finală Planului Național Strategic să fie publicată în luna septembrie 2022, în cel mai optimist scenariu.

Dacă planurile strategice naționale vor fi aprobate la sfârșitul anului, iar fermierii nu vor putea respecta în 2023 anumite condiții nefiind definitivate criteriile la momentul înființării culturilor din 2022, reprezentantul României a susținut: ”Nu este acceptabil să existe sancțiuni sau amenzi din acest motiv, fermierii nu au nicio vină pentru demersurile întârziate ale instituțiilor naționale și europene.

Mai mult, Alianța aderă la propunerea de amânare cu un an a noii Politici Agricole Comune, propunere inițiată de statelor din Grupul de la Vișegrad si celor 3 Mări și susținută de Asociația italiană Coldiretti.”

Aceste puncte de vedere au fost susținute și în cadrul Grupului de Dialog Civil (GDC) din cadrul DG AGRI, din 13 mai 2022, cu ocazia schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, pe marginea scrisorilor de observație trimise de Comisie statelor membre. Reprezentantul delegației române a prezentat Directorului General al DG AGRI și alte îngrijorări:

  • Tratamentul inegal cu privire la cantitatea de pesticide utilizate la nivelul Uniunii; România consumă 30% din cantitatea medie utilizată la nivel european, prin urmare solicită tratament egal în baza căruia să i se permită să utilizeze cantități până la nivelul mediei europene sau unui standard unic argumentat științific pentru fiecare cultură, care să fie același pentru toate statele membre;
  • A doua îngrijorare o reprezintă mersul greu al deciziilor legate de legislația privind noile tehnici de ameliorare (N.G.T.), unde România a solicitat ca până la sfârșitul anului 2022 să avem în vigoare o nouă legislație care să permită accesul la noile tehnologii și inovații și atingerea țintelor atât de ambițioase ale Pactului Verde, Strategiei de la Fermă la Furculiță, Regulamentului SUD, etc.

Agenda de lucru a Grupului de Dialog Civil Politica Agricolă Comună a prevăzut:

  • Schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, cu privire la scrisorile de observație trimise de Comisie statelor membre;
  • Situația piețelor agricole din UE și consecințele pentru securitatea alimentară – prezentare de Michael Scannell, Director General Adjunct al DG AGRI;
  • Asistență pentru dezvoltare oferită Ucrainei – prezentare de Markus Klingler, DG NEAR, Grupul de Sprijin pentru Ucraina (SGUA).

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare efectuează în perioada 27-29 aprilie 2022 o nouă vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca. În calitate de reprezentantă a fermierilor și cooperativelor din României la organizația europeană, Alianța a mers la Bruxelles pentru a face cunoscute pozițiile agricultorilor și cooperativelor din România în această perioadă foarte antrenantă din punct de vedere legislativ.

Agenda de lucru a delegației române a fost una încărcată, care a reușit să atingă cele mai importante teme ale momentului pentru agricultura europeană.

2. Poza Praesidia Copa Cogeca 28.04.2022

În cadrul reuniunii Cogeca Praesidium și a ședinței comune a Copa și Cogeca delegația română a discutat și analizat, împreună cu delegațiile celorlalte state membre, ultimele documente și comunicate ale Comisiei Europene privitoare la:

I. Politica Agricolă Comună 2023-2027 – statusul legislației secundare și conținutul primei tranșe de scrisori de observație;

II. Revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD)  și propunerea pentru un Regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor;

III. Modul de implementare al derogărilor din 23 martie 2022 (REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/467 și DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/484) de către statele membre;

IV. Statusul inițiativelor privind noile tehnici de ameliorare (NTG) și rolul lor în implementarea strategiei ”Farm to Fork”;

V. Posibilul impact asupra fermierilor români al deciziei Comisiei de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina;

VI. Schimb de opinii privind piața îngrășămintelor și posibilele căi de urmat în contextele actuale;

VII. Schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski (Comisar pentru agricultură) cu privire la invazia rusă în Ucraina și la situația pieței;

VIII. Schimb de opinii cu Florika Fink-Hooijer (director general al DG ENVI) cu privire la  Directiva privind emisiile industriale, Strategia din domeniul biodiversității și refacerea naturii.

4. Poza Praesidium Copa 29.04.2022

În ultima zi a vizitei de lucru, reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium pentru un schimb de opinii cu Máximo Torero Cullen (economist-șef) cu privire la analiza Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind modul în care conflictul din Ucraina afectează securitatea alimentară a țărilor terțe și acțiunile în curs de desfășurare pentru a răspunde celor mai urgente nevoi și pentru a sprijini producția de alimente.

Printre concluziile trase la finalul zilelor de lucru:

-  Între fermieri, cooperative și reprezentanții politici există, în continuare, o discrepanță de viziune;

- Țintele obligatorii de reducere a pesticidelor ar trebui să fie stabilite în funcție de consumul actual al fiecărui stat raportat la media europeană și ținând cont de particularități;

-  Prin implicarea Alianței și Copa Cogeca s-a reușit amânarea includerii criteriilor tehnice de examinare pentru sectorul agricol din actul delegat privind finanțarea durabilă;

-  Am susținut împreună cu celelalte organizații din Copa Cogeca modificarea anexei 4 la Directiva Habitate pentru a permite bonitarea efectivelor de animale sălbatice și gestionarea adecvată a populației acestora pentru ca fermierii, în special, cei care se ocupă cu păstoritul, să își protejeze efectivele de animale.

- Comisia trebuie să ofere sprijin financiar pentru statele care găzduiesc refugiați – posibilitatea alocării de fonduri din bugetul alocat Dezvoltării Rurale;

- Contextul actual determină luarea unor decizii imediate care să ducă la deblocarea aprovizionării cu materie primă / proteină vegetală atât de necesară sectorului zootehnic. Totuși, decizia CE de acordare a unei derogări la plata taxele de import pentru introducerea pe piața U.E a produselor de proveniență Ucraineană, poate genera dezechilibre majore pentru fermierii români, prin urmare sunt necesare măsuri de compensare și controlul pieței comune; temerile noastre vizează impactul imediat asupra prețurilor la cereale în port, ceea ce poate afecta profitabilitatea fermierilor români care au avut și vor avea în continuare costuri de producție ridicate.

- Scrisorile de observații la planurile naționale strategice au fost publicate pentru 19 state membre, găsiți aici link:https://ec.europa.eu/info/food-farming

5 Poza Praesium Copa 29.04.2022

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Published in Comunicate UNCSV
Joi, 28 Aprilie 2022 08:52

UNCSV, Inovare Cooperativă

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV), a participat la Ceremonia Finală a celui de-al 5-lea premiu european pentru inovare cooperativă organizat de COGECA în data de 27 aprilie 2022, în calitate de reprezentant al cooperativelor din România.

Evenimentul de la Bruxelles a fost dedicat dezvoltării cooperativelor la nivel european și recunoașterii inovațiilor extraordinare ale cooperativelor agricole europene în domeniul durabilității.

Ceremonia a fost deschisă de Președintele COGECA, Ramon Armengol, care a transmis că este o onoare să prezinte ce-a de-a cincea ediție a acestui eveniment, mai ales că în spatele fiecăruia dintre cele 10 proiecte premiate se ascund eforturi deosebite că este important ca fiecare dintre cooperativele membre să împărtășească informații și cunoștințe, dar în același timp să împărtășească și impedimentele întâmpinate. Toate cele peste 100 de proiecte depuse meritau să fie premiate, mai ales că inovația este cheia viitorului și ceea ce așteaptă membrii de la cooperative. Acest eveniment este o oportunitate deosebită de a veni în întâmpinarea fermierilor membri cu soluții concrete la probleme reale. Este un mod minunat de a recunoaște eforturile și realizările cooperativelor din U.E. Inovarea este cheia pentru sustenabilitatea cooperativelor și producerii hranei de calitate la prețuri accesibile. Încurajez toate cooperativele să urmeze acest cod de conduită prioritizând inovarea.

EASCI 2 27.04.2022

Importanța cooperativelor este vitală, ele stimulează permanent progresul și consolidează legătura dintre producători și consumatori.

A fost urmat de discursul Șefului de cabinet pentru al Comisarului pentru Agricultură Janusz Wojciechowski, domnul Maciej Golubiewski prin care a transmis că în aceste momente securitatea alimentară trebuie să primeze. Contextele actuale au adus provocări care necesită inovație. Reziliența sistemelor alimentare este pe primul loc, iar această face ca inovația să fie esențială. Pentru aceasta au fost alocate fonduri de milioane de euro, cu precădere prin programul Horizon, cu simpla menire de a aduce inovarea și cercetarea acolo unde este necesară: la nivelul cooperativelor și fermelor. Acesta este momentul zero, iar cooperativele trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor.

De asemenea, dna Claire Bury, Director General Adjunct responsabil pentru durabilitatea alimentară la Directoratul General „Sănătate și Siguranță Alimentară” (SANTE) a transmis în cadrul evenimentului că felicită toate cooperativele pentru proiectele și munca depusă. Pentru a face față provocărilor actuale, este nevoie de mult curaj, iar fiecare dintre participanți a demonstrat că prin perseverență și ingeniozitate se pot găsi soluțiile corecte. Însăși proiectele câștigătoare demonstrează că se poate.

EACI 3 27.04.2022

Elsi Katainen, eurodeputat, Vicepreședintă a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European a desemnat premiile pentru secțiunile:

  • Premiul pentru „Produse inovative”
  • Premiul pentru „Trasabilitate și informații pentru consumatori”

Herbert Dorfmann, eurodeputat, membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European a înmânat premiile pentru:

  • Premiul pentru „Resurse naturale și biodiversitate”
  • Premiul pentru „Bioeconomie și economie circulară”.

Clara Aguilera, eurodeputat,  membră a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală  (COMAGRI) a Parlamentului European a desemnat ultima rundă de proiecte câștigătoare, pentru:

  • Premiul pentru „Sprijin pentru membrii fermei”
  • Premiul pentru „Crearea de valoare socială”.

Detalii privind cooperativele și a activității inovative premiate găsiți aici: https://drive.google.com/file/d/1ADAgfvDEgMon_QjoLtOSjHWVdPicREVW/view

În încheierea evenimentului, Eduardo Baamonde Noche, președintele Cajamar Caja Rural a transmis un mesaj de încurajare pentru cooperative, subliniind că acestea sunt singurele care pot aduce împreună cele trei componente importante pentru progresul agriculturii: componenta mediu, componenta financiară și componenta socială. Am trecut prin pandemie și război. Acum câțiva ani nu se mai vorbea de alimente. Acum ne-am dat seama că ambițiile europene sunt prea ridicate, pur comerciale și nu duc la durabilitate. Globalizarea nu este un sistem perfect. Este foarte important să atingem un nivel ridicat de autosuficiență, indiferent de gradul de ecologizare. Nu cred că exista un sistem agricol mai durabil decât cel european. Cogeca este actorul principal în susținerea hranei tradiționale și al dezvoltării sustenabile și durabile a cooperativelor și implicit a fermelor și mediului rural.

Avem nevoie de Cogeca sa fie în continuare un intermediar puternic pentru cooperativele europene. Trebuie să luptăm mai mult, inclusiv pentru a aduce reprezentanții instituțiilor europene pe teren pentru a vedea ce se întâmplă așa cum și reprezentanții cooperativelor și fermierii trebuie să ajungă la Bruxelles să vadă cum se iau deciziile.

Informații suplimentare pot fi solicitate la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Cu respect,

Împreună pentru viitor!

Echipa U.N.C.S.V.

* Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal  - UNCSV este o organizația profesională umbrelă a cooperativelor din sectorul vegetal înființată în 2017, care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 40 de cooperative agricole. Aceasta reprezintă și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

Published in Comunicate UNCSV

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal  - U.N.C.S.V. continuă dezvoltarea cooperativelor din România și va coordona un amplu proiect la nivel european pentru perfecționarea managerilor de cooperative. Aceasta este o nouă etapă firească în evoluția mediului asociativ românesc pentru a atinge standardele de performanță similare celor din Europa, iar obiectivul prioritar al U.N.C.S.V. este educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori.

Proiectul intitulat ”Bune practici în guvernarea și managementul cooperativelor agricole” este unul de durată și se va desfășura pe parcursul a doi ani – 2022 și 2023 – în parteneriat cu instituții și specialiști din Franța, Grecia și Estonia.

Sesiunile de pregătire sunt destinate exclusiv membrilor U.N.C.S.V. și sunt structurate în 3 schimburi de experiență, astfel:

  • 20-26 noiembrie 2022 – Atena – Grecia

Antreprenoriat strategic și afaceri în cooperative agricole

  • 12-18 martie 2023 – Tallinn – Estonia

Guvernarea de calitate a cooperativelor agricole

  • 26 noiembrie -2 decembrie 2023 – Lille – Franța

Gestionarea relațiilor în managementul cooperativelor agricole.

Prin acest demers, managerii cooperativelor membre U.N.C.S.V. vor avea ocazia să învețe principiile unei bune guvernanțe de la persoane cu experiență din fiecare dintre cele trei state partenere. Vor avea contact cu profesioniști care au înțeles și aplicat regulile unui management eficient și a căror mentalitate orientată spre rezultat a făcut diferența. Vor fi efectuate vizite la cooperative și ferme locale. Mai mult, vor beneficia de același program de pregătire pe care îl au managerii de cooperative din Franța, Grecia și Estonia.

La finalul schimburilor de experiență, va avea loc, la București, o Conferință care va reuni peste 120 de participanți și în cadrul căreia se vor trasa concluzii și fixa informațiile acumulate în decursul celor doi ani.

Cu respect,

Împreună pentru viitor!

Echipa U.N.C.S.V.

Published in Comunicate UNCSV

Comisia Europeană a prezentat ieri, 5 aprilie, o altă piesă importantă din pachetul legislativ al Green Deal, anume propunerea de actualizare și modernizare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, “DEI”, considerată esențială în prevenirea și controlul poluării. Normele actualizate sunt menite să ghideze investițiile industriale pentru obține o economie europeană nepoluantă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei până în 2050. Propunerile ar trebui să încurajeze inovarea, să recompenseze pionierii în domeniu și să contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE. Mai mult, revizuirea va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung și se anticipează că primele noi obligații pentru industrie vor intra în vigoare în a doua jumătate a deceniului.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, a declarat în tipul conferinței de presă: „În 2050, activitatea economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să mai polueze aerul, apa și mediul în general. Propunerile de astăzi vor permite reduceri importante ale emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai mari ferme de creștere a animalelor din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind emisiile industriale, există acum certitudinea că viitoarele norme vor ghida investițiile pe termen lung, vor spori independența Europei din punctul de vedere al energiei și al resurselor și vor încuraja inovarea.

Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Aceste noi norme vor permite instalațiilor industriale la scară largă și creșterii intensive a animalelor să își joace rolul în atingerea obiectivului Pactului verde european și a ambiției de reducere a poluării la zero. Doar din măsurile privind fermele de creștere a animalelor, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5 miliarde EUR pe an. Schimbările vor crea mai multe locuri de muncă, așa cum sectorul ecoinovării din UE a demonstrat cu succes în trecut. Măsurile care abordează în mod proactiv crizele legate de poluare, climă și biodiversitate pot face economia noastră mai eficientă și mai rezilientă.”

Având în vedere că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a destabilizat și mai mult piețele agricole deja fragile, afectând prețurile la toate produsele de bază (inclusiv la produsele agroalimentare), fermierii europeni cer ca revizuirea legislației UE să se facă doar prin prisma asigurării sustenabilității. În cazul Directivei privind emisiile industriale, acest lucru înseamnă identificarea unui echilibru între atingerea obiectivelor de mediu preconizate (protejarea sănătății umane și a mediului), accesul la tehnologiile necesare și consecințele economice și sociale care decurg din costurile administrative și economice asociate acestor modificări.

Includerea sectorului de creștere a bovinelor în domeniul de aplicare a Directivei, stabilind praguri foarte scăzute pentru acest sector, în pofida unui deficit de experiență în abordarea acestor aspecte, va avea ca rezultat costuri administrative și economice ridicate (asociate unor modificări ale instalațiilor, autorizațiilor pentru zootehnie și a serviciilor de consultanță, printre altele).

Fermele de creștere a păsărilor sau a porcilor care depășesc pragurile existente se confruntă cu o birocrație ridicată, care crește costurile de producție,  mai ales pe cele cu forța de muncă. Acestea vor avea nevoie de consultanți externi pentru a întocmi rapoarte anuale privind DEI. Chiar și înainte de revizuire, operațiunile din avicultură si sectorul suinelor reprezentau cea mai mare parte a instalațiilor autorizate în temeiul DEI, reprezentând peste douăzeci de mii (20.045) din cincizeci și una de mii de unități (51.615) de operatori aflați în domeniul de aplicare al DEI. Conform estimărilor, deși actuala Directivă privind emisiile industriale a acoperit până la 5% din exploatațiile de porci și păsări de curte din Uniunea Europeană, acest aspect s-a reflectat într-o proporție semnificativă în producția totală. Odată cu modificarea preconizată a pragurilor referitoare la instalațiile din sectorul avicol si al suinelor, acest procent ar putea afecta peste 50% din exploatațiile acestor sectoare. Așadar, noile praguri nu abordează eficient problema poluării, deoarece vor duce doar la o scădere minoră a emisiilor de amoniac, creând, în același timp, o creștere imposibil de susținut a sarcinilor economice și administrative a operatorilor. În plus, costurile legate de cea mai bună tehnologie disponibilă implică investiții de peste douăzeci și cinci de ani pentru clădirile destinate creșterii animalelor, ceea ce contrazice evaluarea preliminară a impactului, care a anticipat doar efecte reduse și pe termen scurt. De asemenea, această evaluare inițială nu reușește să reflecte impactul social asupra fermelor care pot fi vizate și supuse unui control public negativ.

Planurile Comisiei vor adăuga o povară semnificativă operatorilor din aceste sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, care au trecut prin dificultăți economice majore de-a lungul timpului și care sunt agravate de criza actuală din Ucraina.

În ceea ce privește România, observăm o tendință tot mai accentuată în a limita resorturile de mărire a capacităților de producție, de dezvoltare a fermelor zootehnice intensive. O asemenea măsură nu poate fi oportună în contextul în care tendințele și puterea de cumpărare a consumatorului îl fac pe acesta să aleagă la raft preponderent în funcție de preț. Piața are nevoie în continuare de produse agroalimentare de calitate și în special, accesibile la preț. Este evident că fermele care pot asigura aceste prețuri avantajoase pentru consumator sunt cele mai vizate și cele mai dezavantajate de aceste noi ambiții care, în contextul actual este evident că sunt accelerate nerezonabil în detrimentul fermierilor dar și al consumatorilor.

Este important ca în această perioadă plină de provocări, fermierii europeni să nu fie supuși unor poveri suplimentare prin birocratizare și creșterea costurilor de producție și care, în final, se vor reflecta în nivelul ofertei si al prețurilor la raft.

Criza generată de pandemia Covid-19, combinată cu efectele altor două crize majore, cea energetică și cea generată de conflictul din Ucraina, anticipează o criză financiară care va impacta numeroase sectoare. Prin urmare, este de neconceput să se impună să nu mai producem proteină vegetală sau animală, sub paravanul unor chestiuni de mediu, dar să se permită consumarea la nivel european a proteinelor sintetice sau de origine vegetală sau animală din țări terțe, cu standarde de producție mai scăzute.

Așadar, în raport cu aceste modificări, Alianța, împreună cu celelalte organizații ale producătorilor agricoli europeni membre ale Copa-Cogeca, nu pot decât să își exprime dezacordul, mai ales că, din nou, Comisia nu a realizat sau prezentat niciun studiu de impact relevant înainte de a aduce aceste revizuiri.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare va transmite mesajul său către Comisarul European pentru Transporturi, Adina VĂLEAN, către eurodeputații României și către autoritățile naționale, pentru a atrage atenția asupra consecințelor negative ale acestei revizuiri.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV
Joi, 31 Martie 2022 14:09

SCRISOARE DESCHISĂ

Către:

  • Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Dan VÂLCEANU
  • Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Adrian-Ionuț CHESNOIU
  • Ministrul Finanțelor, domnul Adrian CÂCIU
  • Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Tanczos BARNA
  • Spre știință: Domnului Prim-Ministru al României, Nicolae CIUCĂ

Stimați Domni Miniștri,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă resupune atenției urgența reabilitării sistemului național de irigații prin finanțare din PNRR.

În decursul anului trecut, Alianța a transmis în nenumărate rânduri Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – MADR și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE, o propunere de finanțare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigații, propunere conformă cu toate criteriile de eligibilitate în noul context verde și digital impus de Uniunea Europeană, pornind de la situația actuală și care să ofere sectorului agricol din România, șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil și competitiv și care, în contextul unui an agricol precum 2020 sau cum se preconizează 2022 să reducă presiunea asupra bugetului național.

Proiectul propus de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, realizat cu experți recunoscuți pe plan internațional (care au contribuit la elaborarea proiectelor PNNR similare din Spania, Italia și Portugalia, aflate acum în implementare) în domeniul sistemelor moderne de irigații și al principiilor europene aplicabile, respectă principiul DNSH2 („de a nu prejudicia în mod semnificativ”), și asigură un management modern și eficient al apei pentru irigații pentru 500.000 ha. Sistemul propus este scalabil și poate fi adaptat rapid, în funcție de bugetele financiar și de timp alocate.

În ciuda eforturilor depuse de Alianța noastră, acest proiect pentru irigații nu a fost inclus în PNRR din motive încă neclare.

În acest moment sectorul agricol românesc și cel european traversează o perioadă foarte dificilă, accentuată de crizele generate de pandemie, de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică și mai nou, de conflictul din Ucraina, iar siguranța și securitatea alimentară europeană se confruntă cu multiple provocări.

România, prin potențialul agricol semnificativ pe care îl are, poate deveni un jucător important în depășirea acestui impas, iar pentru acest lucru este urgent să dețină o infrastructură de rețele de irigații la nivel național, modernă și eficientă, astfel încât să poată produce și în cazul unor perioade de secetă accentuată, așa cum a fost anul 2020 sau cum se preconizează 2022.

Reamintim cât este de necesară modernizarea, digitalizarea și reabilitarea infrastructurii principale a sistemului de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului) din România, a structurii de canale, a stațiilor de pompare majore, instalarea echipamentelor de contorizare a apei în stațiile de pompare și reabilitarea infrastructurii terțiare (inclusiv stații de punere sub presiune şi infrastructură din amenajările interioare). Totodată subliniem necesitatea implementării unui sistem digital de management, care să asigure anticiparea/predicția  riscurilor climatice și asigurarea eficientă a resurselor de apă la ferme atunci când și cât este necesar.

Este foarte important, ca prin addendum-ul transmis de Guvernul României, să fie cuprinsă și modernizarea și reabilitarea green&smart a sistemului de irigații în cadrul PNRR, dacă dorim cu adevărat să asigurăm securitatea alimentară a țării noastre.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Published in Comunicate UNCSV
Tagged under

Reprezentanții celor patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, la sediul mai multor instituții și organizații europene.

Delegația română a fost alcătuită din președintele PRO AGRO, Ionel ARION, vicepreședintele PRO AGRO, Marius MICU, președintele L.A.P.A.R., Nicu VASILE, președintele U.N.C.S.V, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, și, din partea A.P.P.R.,   vicepreședintele Theodor ICHIM și Cristina CIONGA, director afaceri europene.

O parte importantă a vizitei a fost dedicată întâlnirii cu conducerea organizației-umbrelă a fermierilor europeni, Copa-Cogeca. Din partea acesteia, au fost prezenți la reuniune președinta COPA, Christiane LAMBERT, președintele Cogeca, Ramon ARMENGOL, secretarul general, Pekka PESONEN, Paulo GOUVERIA - Chief Policy Advisor PAC, Oana NEAGU – director General Affairs și Camelia GYORFFY – Senior Policy Advisor PAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a făcut acest demers pentru a transmite cât mai clar poziția fermierilor români în perioada dificilă pe care o traversează Europea, cu implicații deosebite pentru sectorul agricol. Tema discuțiilor a avut ca pilon central contextul crizei generate de războiul ruso-ucrainian,  măsurile necesare pentru asigurarea siguranței și securității alimentare prin relaxarea unor prevederi din noul PAC, printre care, cu efect imediat, cultivarea pârloagelor, utilizarea tratamentelor fitosanitare pe suprafețele cu leguminoase din zonele cu interes ecologic (ZIE),  adaptarea implementării măsurilor care să ducă la atingerea țintelor cantitative de reducere a pesticidelor și fertilizanților în funcție de condițiile specifice ale fiecărui Stat Membru și într-un calendar realist, care să nu amenințe sistemul de securitate alimentară al Uniunii și al partenerilor săi. Prin acest prim pachet de măsuri se urmărește creșterea producției agricole și agroalimentare a U.E. și păstrarea echilibrului piețelor, iar România este pregătită să își asume un rol cheie în a oferi stabilitate. Această stabilitate, însă, impune decidenților politici să caute urgent soluții rezonabile pentru agricultori, care să le conserve competitivitatea în condițiile actuale, în care se confruntă cu o escaladare fără precedent a costurilor de producție și o înăsprire a restricțiilor legate de tehnologiile pe care le pot utiliza. România este, în acest moment, statul membru care poate juca un rol decisiv în creșterea aprovizionării cu cereale și proteină vegetală a Uniunii – dar pentru aceasta are nevoie de o flexibilitate rezonabilă în aplicarea condițiile de înverzire, de decizii înțelepte ale managerilor de risc europeni în privința accesului la tehnologii și instrumente de inovare în agricultură, precum și de măsuri pe termen scurt și mediu care să le asigure accesul (atât cantitativ, cât și din perspectiva prețului) la inputuri agricole.

La finalul acestei vizite de lucru, s-a concluzionat că Alianța pentru Agricultură și Cooperare va întreprinde, cu sprijinul echipei Copa-Cogeca, toate demersurile necesare pentru a face cunoscute nevoile fermierilor români, la nivelul decidenților politici europeni; potențialul agricol al României nu poate fi neglijat, mai ales în aceste momente.

Delegația Alianței a avut, de asemenea, întâlniri cu eurodeputații români Carmen AVRAM și Alin MITUȚA pentru a le prezenta provocările cu care se confruntă fermierii și soluțiile pe care aceștia le propun. Unul din mesajele-cheie transmis acestora este nevoia de susținere a conceptului de "zonare" în privința implementării diferitelor măsuri ce vor fi adoptate în următoarea perioadă în susținerea sectorului agricole pentru a face față noului context. Emisarii Alianței au reliefat că este foarte important ca principiile în alocarea resurselor sa fie respectate, dar adaptarea și punerea în practică a măsurilor sa fie făcută de fiecare stat membru în funcție de specificitățile și particularitățile sale pedoclimatice, demografice, a structurilor de producție. Trimișii României în Parlamentul European au fost interesați de această abordare, pe care o consideră deosebit de constructivă și utilă în a permite diferitelor State Membre să-și atingă potențialul în sectorul agro-alimentar și s-a agreat continuarea dialogului pe probleme punctuale, în interesul fermierilor români.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.
 
Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii, în cadru Consiliului AGRI-FISH de astăzi, 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.
Ministrul agriculturii, domnul Adrian Ionuț-CHESNOIU, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că Uniunea este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.
 
În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.
 
Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.
 
Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV
Joi, 10 Martie 2022 19:43

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Premier Nicolae CIUCĂ,

Domnului Ministru Adrian CHESNOIU,

Domnului Ministru Virgil POPESCU,

Domnului Ministru Adrian CÂCIU,

Stimate Domnule Premier,

Stimați Membri ai Guvernului României,

Sectorul agroalimentar românesc și european a trecut prin criza provocată de COVID-19, acum trece prin criza energetică și cea cauzată de război. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produse agricole (îndeosebi cereale și oleaginoase) și inputuri pentru agricultură, cum ar fi energia, combustibilul și îngrășămintele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile Uniunii provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40% în anumiți ani.

Cele 3 crize menționate anterior vor duce la o lipsă de hrană. Aceasta va fi cauzată de cele 3 crize precizate anterior, dar în mod special și de seceta pedologică care a început să facă ravagii în multe state europene și se face resimțită și in România. Pe de o parte se pune problema de costuri și pe de altă parte de lipsă disponibilitate a unor produse/inputuri care poate duce la diminuarea drastică a producției agricole a României și majorității statelor din UE.

Costurile cu inputurile agricole și producția agricolă au crescut și vor mai crește foarte mult, prin urmare se va limita accesul la hrană pentru consumatorii cu venituri mici în special.

Există riscul major ca țările sărace din Asia, Africa precum Egipt, Liban, Indonezia, Etiopia, etc să sufere de înfometare în anul 2022 și 2023.

Consumatorii din Europa vor avea hrana, dar va fi la costuri foarte mari, la limita permisibilității. Cei care vor suferi de foame vor deveni refugiați în țările mai dezvoltate, așa cum se întâmplă și acum în Europa. Nu știm dacă Europa și România vor putea face față unui val de refugiați enorm de mare în comparație cu cel din prezent.

Trebuie luate măsuri la nivel European prin amânarea implementării restricțiilor prevăzute în strategiile pentru agricultură ale Pactului Verde European, respectiv de la Fermă la Furculiță și Biodiversitatea 2030, dar foarte importante sunt și măsurile pe care le ia fiecare stat membru, respectiv România. Efectele crizelor au început să se resimtă și vor avea impact în producția anului 2022, dar mult mai proeminentă va fi pentru producția și prețul recoltelor din anul 2023.

Pentru a asigura premizele realizării unei producții agricole cât mai mari în România, în aceste situații de criză se impun și solicităm în regim de urgență următoarele măsuri:

  1. Eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură pentru perioada 15 martie-15 august 2022;
  2. Acordarea unei subvenții la tona de îngrășământ utilizat în agricultura autohtonă care poate fi acordat. Aici se poate utiliza un model similar cu al Bulgariei ex: echivalentul în lei a 58 EURO Mw/h și compensarea certificatelor verzi/ sumelor aferente acestora pentru a fi utilizate în investiții pentru reducerea emisiilor de CO2 și trecerea către o energie prietenoasă cu mediul.

Este foarte important să se concretizeze cât mai rapid această formă de sprijin pentru a se putea începe producția de îngrășăminte chimice, depozitarea la distribuitori și chiar fermieri pentru campania din toamna 2022. Având în vedere că este singurul combinat din România care poate începe producția în 2 săptămâni de la momentul când are asigurată necesarul de gaz pentru următoarele 3-6 luni cu care să asigure minimum 60% din necesarul intern de îngrășăminte necesare sectorului agricol din România.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să prioritizați securitate și siguranța alimentară a României în aceste perioade de criză. 

Rămânem la dispoziția dumeavoastră și a experților aflați în coordonarea dumneavoastră pentru a furniza informații suplimentare pentru eventuale informații suplimentare.

Vă mulțumim pentru preluare și susținere!

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Published in Comunicate UNCSV
Pagina 2 din 7

StopFurtului final

FalsificareaProduselor Final

Comunicate UNCSV

Toate comunicatele