Displaying items by tag: MADR

Ghidul pentru Submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor" a făcut obiectul mai multor situații neclare sau cu aplicabilitate practică problematică în rândul fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis în ultimii doi ani mai multe notificări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și implicit către organul responsabil de aplicarea practică, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin care atrăgea atenția asupra unor chestiuni de ordin practic pe care le întâmpină membrii la decontarea primelor pentru polițele de asigurare încheiate.

Una dintre cele mai stringente probleme o reprezintă limitarea cu privire la stabilirea suprafeței exacte pentru care fermierul a întocmit contractul de asigurare, raportată la suprafața reieșită după controalele APIA, dar mai ales după controalele din Teledetecție.

Este un fapt cunoscut că toate instrumentele de măsurare au abateri, chiar dacă se măsoară cu același GPS, aceeași persoană, în aceeași zi – tot apar anumite diferențe. Despre diferențele dintre măsurătorile APIA și cele rezultate prin teledetecție, cu atât mai mult că aceste diferențe la măsurători sunt și mai frecvente. Este imposibil ca suprafața asigurată să coincidă, fără nicio diferență oricât de minimală, cu suprafața agricolă declarată, dacă întâmplarea nefericită face să te afli pe eșantionul de control sau să vină la câteva luni controlul prin teledetecție. Din această cauză, Submăsura 17.1 este aproape imposibil de accesat pentru mulți beneficiari.

Această problemă a fost întâmpinată, la scară largă și în anul agricol 2020-2021. Foarte mulți fermieri au fost declarați neeligibili, după ce, deși în iunie 2021 nu au fost raportate probleme, la sfârșitul lunii octombrie a venit teledetecția, iar fermierii au fost anunțați în mai 2022 că vor fi declarați neeligibili ca urmare a diferențelor, chiar și infime, de suprafață asigurată versus măsurată.

Cu titlu de exemplu, au fost membri care nu vor putea beneficia de această submăsură din cauză că există o diferență de 0,024% la o cultură sau 0,015% din total suprafață fermă în plus, între suprafața asigurată și suprafața rezultată din măsurătorile de la teledetecție. În prezent nu se acceptă nici măcar diminuarea până la suma solicitată de fermier în cererea de plată pe suprafață.

Astfel de situații sunt imposibil de acceptat, această măsură are scopul de a încuraja fermierii să asigure culturile, nu să îi descurajeze, mai ales că fermierii au dreptul și au nevoie să beneficieze de acești bani. Mai mult de atât, motivele refuzului nu pot fi imputate fermierului, ci mai degrabă diferenței dintre teorie și practica realității, fiind de notorietate faptul că diferențele rezultate între diferite măsurători sunt mai degrabă o regulă, decât o excepție.

Soluția corectă este să se identifice și implementeze rapid o soluție pentru fermierii care au depus documentația de accesare a sM 17.1 în 2021 și au aflat în mai 2022 că din cauza diferențelor minore reieșite în urma teledetecției, deci din motive obiective și total independente de fermieri, conform procedurii AFIR, să fie declarați eligibili.

Solicităm conducerii MADR, AFIR și APIA să ia toate măsurile legale care se impun pentru a clarifica procedurile, să fie mai permisive și conectate la realitățile practice, în sensul de a ține cont de factorii subiectivi și obiectivi care intervin pe parcursul unui an agricol de cca 6 - 9 - 12 luni și, urmare a cărora fermierii pierd sume importante, iar descurajarea crește în legătura cu accesarea banilor europeni.

Este nevoie ca decontarea sprijinului să se facă cu o toleranță de max. 2% din suprafața culturii asigurate sau ca decontarea sprijinului să se facă doar pentru suprafața culturii  declarate de fermier.

Alianța solicită reglarea acestei nereguli de aproape 2 ani; prin urmare resupunem atenția și public instituțiilor responsabile să vină în sprijinul fermierilor și să repună în normalitate accesarea subvențiilor pentru primele de asigurare începând cu anul agricol 2021.

Reamintim că problema semnalată mai sus este una dintre cele mai importante și frecvente nereguli ale Măsurii, însă solicităm respectuos să se reanalizeze și implementeze în Ghidul Solicitantului sM 17.1, care va fi postat în consultare publică și celelalte aspecte excesiv birocratice sau generatoare de complicații pe care Alianța, prin diferite Adrese și Notificări, le-a adus în atenția MADR și AFIR.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV
Joi, 05 August 2021 15:08

Ref: Rectificare Bugetară pozitivă MADR

Către,

GUVERNULUI ROMÂNIEI
Domnului Premier Florin CÎȚU,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Domnului Ministru Interimar Florin CÎȚU,

CC: MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Domnului Ministru Adrian OROS

Spre știință:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI
Domnului Președinte Klaus IOHANIS,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Ludovic ORBAN

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Copreședinte Dan BARNA,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

Ref: Rectificare Bugetară pozitivă MADR

Stimați Domni,

Vă solicităm să fiți de acord cu aprobarea rectificării bugetare pentru MADR, pozitiv, care să acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetară din 2021.

Solicitarea noastră este expresia așteptărilor tuturor fermierilor din România și este argumentată de următoarele:

  • sectorul agricol românesc este meteo-dependent;
  • România NU are o infrastructură principală de îmbunătățiri funciare MODERNIZATĂ și finanțată corespunzător care să asigure susținerea dezvoltării sistemului de irigații, desecări, drenaje și combaterea eroziunii solului de importanță strategică pentru sectorul agricol și pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, în special a umidității relative a aerului, care permite o dezvoltare mai bună și mai armonioasă a vegetației naturale/spontane, a culturilor agricole și a aerului din zonă;
  • realizarea investițiilor pentru STRATEGIA PRIVIND MANAGEMENTUL APEI deși este vitală pentru a putea continua producția de hrană în România, alături de REȚEAUA NAȚIONALĂ DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECȚIE A CÂMPURILOR, NU a fost inclusă de România în PNRR;
  • culturile agricole au nevoie de asigurarea în optim a cerințelor fiziologice din cursul perioadei de vegetație;
  • s-au putut încheia contracte doar pentru irigarea a cca. 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile;
  • nu există produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultură, lucru resimțit foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, în special, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat;
  • 80% din tariful pentru livrarea apei îl constituie costul cu energia electrică;
  • perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie);
  • costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/m3 în prezent;
  • statul român, prin ANIF consumă o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din piață, de cele mai multe ori dublând sau triplând prețul cu care pleacă de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, deși statul român, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, este producător primar de energie electrică;
  • fermierii din România s-au lovit de o secetă pedologică severă și arșiță atmosferică în anul agricol 2019-2020 nemaiîntâlnită în ultimii 50 de ani, foarte mulți dintre aceștia au ajuns involuntar la incidente la plată și înscrierea în centrala incidențelor bancare CRC CIP, ba mai mult, mulți creditorii au solicitat falimentul în baza legii 85/2014 – insolvența.
  • seceta nu este acceptată ca și caz de forță majoră;
  • urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajungând ca pe aproximativ 25% din suprafața arabilă a țării să fie realizată o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți importante a pierderilor suferite anul trecut;
  • nu s-a dorit implementarea unei soluții echilibrate pentru amânarea ratelor la bănci;
  • de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afectați de seceta pedologică severă sau sunt capitalizați și nu au avut rate scadente până acum, sau dacă au avut, deja sunt amânate, baza de aplicare fiind foarte mult redusă;
  • legislația contractuală permite derapaje și impunerea prin poziție dominantă a furnizorilor mari a unor penalități și dobânzi de cca 160% din valoarea contractului care împing spre faliment fermierii;
  • ajutorul național tranzitoriu a fost diminuat substanțial la începutul anului 2021, nejustificat;
  • au fost aduse îmbunătățiri programelor de sprijin derulate de MADR;
  • bugetul pentru reabilitarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii principale de îmbunătățiri funciare este la 5% din necesar;
  • statul român nu a acordat despăgubirile promise pentru pagubele produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică care a afectat culturile de primăvară din anul agricol 2020, atât de necesare continuării activității în condiții optime în întreaga ramură de agribusiness;
  • producția la culturile de toamnă pentru anul de recoltă 2021 a fost aproape de un an normal, dar la culturile de primăvară și în special la porumb, se preconizează o producție medie națională diminuată cu cca. 30 % datorită lipsei de precipitații exact acum în perioada critică când se formează producția de boabe,

După nenumăratele întâlniri și promisiuni avute în primăvară între reprezentanții fermierilor și ai Guvernului s-a desprins concluzia că sumele necuprinse în bugetul MADR, dar cuvenite în mod direct și legal fermierilor să fie cuprinse la prima rectificare bugetară acordându-se finanțarea lor.

Fermierii au acceptat situația bugetară respectivă până la rectificarea bugetară, dar așteptarea nu poate dura la nesfârșit.

Chiar dacă în această perioadă fermierii sunt prinși cu activitățile agricole specifice, profunda dezamăgire, indignare și lipsă de respect arătată sectorului agricol de către Guvern și Coaliția de Guvernare nu va fi uitată și va fi taxată corespunzător la momentul potrivit.

Sumele sunt necesare fermierilor acum!

Domnule Premier Florin CÎȚU,  dacă Agricultura este sector strategic pentru asigurarea securității alimentare a României  trebuie să primească la prima rectificare bugetară pentru MADR, sumele solicitate. Acum aveți ocazia să arătați interesul și respectul pentru sectorul agroalimentar autohton.

Este și responsabilitatea  Conducerii Coaliției de Guvernare să aprecieze importanța sectorului agroalimentar românesc și să asigure finanțarea acestuia conform provocărilor impuse fermierilor pentru a avea un sector agricol sustenabil și rezilient.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Published in Comunicate UNCSV

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (U.N.C.S.V.) a avut azi o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile U.N.C.S.V., desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp.

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

U.N.C.S.V. își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

  • 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;
  • între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);
  • Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;
  • Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
  • 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
  • 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
  • 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
  • Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
  • Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
  • Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar U.N.C.S.V.  își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole, vă invităm să ne contactați prin email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Împreună pentru viitor!
Echipa U.N.C.S.V.

Published in Comunicate UNCSV

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV își manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunță că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plățile directe și minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe ha cu mult sub media europeană.

Satele românești încă mai au nevoie de investiții mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent și să se stopeze riscul de părăsire.

Inflația este unul din factori care nu sunt luați în calcul la această reducere propusă și va adânci scăderea la cel puțin dublul cifrelor vehiculate în media.

Prin realocări riscăm ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021-2027 o reducere de 30% care va crea un decalaj și o discrepanță și mai mare între țara noastră și celelalte state membre.

Agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime și are nevoie de investiții enorme pentru a obține produse finite și adăuga valoare adăugată producției primare.

Politica Agricolă Comună conține mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente.

România are nevoie de investiții semnificative pentru zootehnizare și industrializare care să permită hrănirea populației la prețuri rezonabile din produse autohtone și locuri de muncă în zonele rurale.

PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. 

Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală si obligarea statelor membre sa vină cu cofinanțare în loc sa avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite si limitate in funcție de posibilitatea de cofinanțare a statului respectiv.

Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puțin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să își poată continua activitatea și să facă ce știu ei mai bine, să producă alimente pentru populația din țara noastră și a UE.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că pentru ROMÂNIA, PAC este o politică de susținere a securității și suveranității alimentare a Uniunii Europene și trebuie tratată ca prioritate 0 în detrimentul altor priorități propuse precum MIGRAȚIA.

Bugetele europene pentru chestiuni agricole și alimentare sunt cruciale așa cum a declarat și Ministrul francez al Agriculturii și pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente și eficiente care să satisfacă așteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor și să menținem bugetul PAC la înălțimea acestei ambiții.

Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar și autoritățile din România să facem front comun și să ne atingem obiectivul de țară.

Vă solicităm Domnule Ministru Petre DAEA să dispuneți măsurile necesare și susțineți atât public cât și prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernului României apărarea fermă și neîncetată a bugetului PAC (FĂRĂ REDUCERI) care să se ridice la înălțimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească și europeană în ședințele Consiliului de Miniștri, Parlamentul European și Consiliul European  ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021-2027.

Vă mulțumim pentru implicare și susținere fermă!

Cu respect,

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,

Președinte U.N.C.S.V. - Nicolae SOFONE

Director Executiv U.N.C.S.V. - Florentin BERCU

Published in Comunicate UNCSV

StopFurtului final

FalsificareaProduselor Final

Comunicate UNCSV

Toate comunicatele