Displaying items by tag: LAPAR

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei de săptămâna trecută din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă astăzi către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte),  Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării si căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei  infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV
Marți, 12 Iulie 2022 10:36

SCRISOARE DESCHISĂ

  • Domnului Prim-Ministru al României, Nicolae CIUCĂ
  • Domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA

Stimate Domnule Premier,

Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că fermierii au înregistrat pagube uriașe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022, primăvara anului 2022 și arșița atmosferică din această vară. Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare datorat secetei pedologice severe cuprins între 40-80%. După cum bine știți situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100%. Deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii țări, afectând doar anumite județe, fermierii sunt afectați mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 datorită efectelor crizelor energetice, de carburanți sau război.

Sunt multe cazuri când dificultățile sunt de natura supraviețuirii exploatației agricole având în vedere investițiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care aceștia le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda și cheltuielile necesare pentru înființarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023.

Având în vedere cele expuse sintetic mai sus, luând în considerare datele furnizate de instițuțiile abilitate, vă rugăm Domnule Ministru Petre DAEA, să binevoiți a iniția toate demersurile legale posibile pentru crearea, aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată.

OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră.

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cu celeritate, deoarece majoritatea  contractelor pentru inputurile cu preț crescut datorită crizelor energetice, carburanți, război, vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022.

În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele.

Stimate Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, Stimate Domnule Ministru Petre DAEA, vă solicităm să inițiați cu celeritate demersurile pentru aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice, până la 31 iulie 2022.

În speranța demarării în regim de urgență a procedurilor pentru declararea stării de calamitate, vă mulțumim.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

Published in Comunicate UNCSV

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricole.

Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o Adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprima îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor AGRICOLE persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (NON-AGRICOLE) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor AGRICOLE, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HORECA, RETAIL, IT sau SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ.  Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

  • UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
  • BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
  • HORTINTEGRA - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
  • Federația Națională PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
  • LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
  • APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România
  • Federația LEADER
Published in Comunicate UNCSV

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat prioritățile curente ale cooperativelor românești în cadrul COGECA, cu ocazia întâlnirii Comitetul de Coordonare Cooperativă din data de 01 iunie 2022.

Membrii Comitetului de Coordonare și-au împărtășit în cadrul discuțiilor problemele cu care se confruntă cooperativele din statele membre, cât și soluții sau posibile rezolvări ale acestor probleme.

Printre prioritățile cooperativelor din România, delegația română a retransmis:

  1. Realizarea obiectivelor PAC fără a diminua competitivitatea producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE; Întărirea poziției cooperativelor agricole în PAC sprijinindu-le să realizeze investiții comune pentru creșterea valorii adăugate a producției primare a membrilor;
  2. Aprobarea unei forme a viitorului Regulament al Utilizării Sustenabile a pesticidelor la nivelul Uniunii, Europene (SUR) care nu impune o reducere a consumului de pesticide în țările în care consumul este sub media europeană. Acest lucru este valabil și pentru îngrășăminte!
  3. Actualizarea legislației europene privind tehnicile moderne de ameliorare până în primăvara anului 2023;
  4. Măsuri și instrumente pentru asigurarea necesarului de proteine ​​vegetale în UE. România trebuie să acceseze 1,5 miliarde de euro în programul INVEST EU pentru a furniza toată proteina vegetală necesară UE;
  5. Îmbunătățirea habitatelor naturale din Europa pentru determinarea numărului optim de animale sălbatice și asigurarea densității de suprafață corespunzătoare pentru animalele mari carnivore/omnivore (Ursul, Lupul, Mistrețul etc.);
  6. Educația, instruirea și perfecționarea continuă a managerilor de cooperative, membrilor din Consiliul de Administrație și salariaților.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

wordDRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Published in Comunicate UNCSV

Ghidul pentru Submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor" a făcut obiectul mai multor situații neclare sau cu aplicabilitate practică problematică în rândul fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis în ultimii doi ani mai multe notificări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și implicit către organul responsabil de aplicarea practică, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin care atrăgea atenția asupra unor chestiuni de ordin practic pe care le întâmpină membrii la decontarea primelor pentru polițele de asigurare încheiate.

Una dintre cele mai stringente probleme o reprezintă limitarea cu privire la stabilirea suprafeței exacte pentru care fermierul a întocmit contractul de asigurare, raportată la suprafața reieșită după controalele APIA, dar mai ales după controalele din Teledetecție.

Este un fapt cunoscut că toate instrumentele de măsurare au abateri, chiar dacă se măsoară cu același GPS, aceeași persoană, în aceeași zi – tot apar anumite diferențe. Despre diferențele dintre măsurătorile APIA și cele rezultate prin teledetecție, cu atât mai mult că aceste diferențe la măsurători sunt și mai frecvente. Este imposibil ca suprafața asigurată să coincidă, fără nicio diferență oricât de minimală, cu suprafața agricolă declarată, dacă întâmplarea nefericită face să te afli pe eșantionul de control sau să vină la câteva luni controlul prin teledetecție. Din această cauză, Submăsura 17.1 este aproape imposibil de accesat pentru mulți beneficiari.

Această problemă a fost întâmpinată, la scară largă și în anul agricol 2020-2021. Foarte mulți fermieri au fost declarați neeligibili, după ce, deși în iunie 2021 nu au fost raportate probleme, la sfârșitul lunii octombrie a venit teledetecția, iar fermierii au fost anunțați în mai 2022 că vor fi declarați neeligibili ca urmare a diferențelor, chiar și infime, de suprafață asigurată versus măsurată.

Cu titlu de exemplu, au fost membri care nu vor putea beneficia de această submăsură din cauză că există o diferență de 0,024% la o cultură sau 0,015% din total suprafață fermă în plus, între suprafața asigurată și suprafața rezultată din măsurătorile de la teledetecție. În prezent nu se acceptă nici măcar diminuarea până la suma solicitată de fermier în cererea de plată pe suprafață.

Astfel de situații sunt imposibil de acceptat, această măsură are scopul de a încuraja fermierii să asigure culturile, nu să îi descurajeze, mai ales că fermierii au dreptul și au nevoie să beneficieze de acești bani. Mai mult de atât, motivele refuzului nu pot fi imputate fermierului, ci mai degrabă diferenței dintre teorie și practica realității, fiind de notorietate faptul că diferențele rezultate între diferite măsurători sunt mai degrabă o regulă, decât o excepție.

Soluția corectă este să se identifice și implementeze rapid o soluție pentru fermierii care au depus documentația de accesare a sM 17.1 în 2021 și au aflat în mai 2022 că din cauza diferențelor minore reieșite în urma teledetecției, deci din motive obiective și total independente de fermieri, conform procedurii AFIR, să fie declarați eligibili.

Solicităm conducerii MADR, AFIR și APIA să ia toate măsurile legale care se impun pentru a clarifica procedurile, să fie mai permisive și conectate la realitățile practice, în sensul de a ține cont de factorii subiectivi și obiectivi care intervin pe parcursul unui an agricol de cca 6 - 9 - 12 luni și, urmare a cărora fermierii pierd sume importante, iar descurajarea crește în legătura cu accesarea banilor europeni.

Este nevoie ca decontarea sprijinului să se facă cu o toleranță de max. 2% din suprafața culturii asigurate sau ca decontarea sprijinului să se facă doar pentru suprafața culturii  declarate de fermier.

Alianța solicită reglarea acestei nereguli de aproape 2 ani; prin urmare resupunem atenția și public instituțiilor responsabile să vină în sprijinul fermierilor și să repună în normalitate accesarea subvențiilor pentru primele de asigurare începând cu anul agricol 2021.

Reamintim că problema semnalată mai sus este una dintre cele mai importante și frecvente nereguli ale Măsurii, însă solicităm respectuos să se reanalizeze și implementeze în Ghidul Solicitantului sM 17.1, care va fi postat în consultare publică și celelalte aspecte excesiv birocratice sau generatoare de complicații pe care Alianța, prin diferite Adrese și Notificări, le-a adus în atenția MADR și AFIR.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Săptămâna trecută a fost una plină de evenimente importante pentru fermierii și cooperativele românești, care au avut, din nou, oportunitatea ca vocile lor să fie auzite de reprezentanții Comisiei Europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe (PRO-AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR), reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au fost prezente la Bruxelles în zilele de 12 și 13 mai 2022 cu ocazia participării la ședința Grupului de lucru PAC – Politica Agricolă Comună, organizat sub egida Copa-Cogeca și la Grupul de Dialog Civil din cadrul DG AGRI.

Florentin Bercu Comisia Europeana

Participarea la grupul de lucru Copa-Cogeca din 12 mai 2022 a intermediat posibilitatea ca fermierii și cooperativele din România să își facă ascultată poziția pe două direcții de real interes:

  • Să fie sprijiniți în cazul unor blocaje generate de decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina;
  • Să fie protejați de anumite sancțiuni sau amenzi provenite din nealinierea, în timp util, la noile prevederi ale Politicii Agricole Comune.

Cu privire la decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina, reprezentantul delegației române, Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV, a transmis către Copa-Cogeca punctul de vedere al României: ”Pentru noi, fermierii și cooperativele din România, o vulnerabilitate majoră o constituie sectorul cerealelor si oleginoaselor, atât din cauza proximității  zonei de conflict, care se va traduce într-o presiune semnificativă asupra prețurilor, cât și din perspectiva blocajelor logistice în portul Constanța (rămas singura poartă de export pentru mărfurile ucrainene la Marea Neagră) și a escaladării costurilor de transport si asigurare, ultimele triplând-se în prezent față de perioada dinainte de conflict. Toate aceste evoluții au loc pe fondul creșterii fără precedent a costurilor de producție (energie, îngrășăminte și furaje), riscului de secetă și a exigenței ca operatorii europeni să continue să investească în durabilitate.

  • Alianța susține propunerile de amendamente ale Copa-Cogeca pe Regulamentul Comisiei Europene (C.E.) privind liberalizarea temporară a comerțului cu Ucraina, în completarea concesiunilor comerciale prevăzute de Tratatul de Asociere;
  • Alianța a transmis către eurodeputații români și către Reprezentanța permanentă o adresă cu observații și amendamentele comune propuse de Copa-Cogeca, solicitând reacție imediată și soluții pertinente pentru ca fermierii și cooperativele din România să nu fie afectați de această măsură;
  • Alianța solicită Comisiei:
  1. statistici privind cantitățile pe care Ucraina intenționează să le plaseze pe Piața Unică precum și măsura în care acestea respectă standardele înalte de calitate ale UE;
  2. Statistici privind necesarul de produse importate din Ucraina pentru consumul intern al Uniunii (cu respectarea standarelor de calitate și al nivelului de preț);
  3. Soluții clare pentru ca excedentul de produse importate să fie plasat către piețele terțe, fără a afecta producția internă a fermierilor și cooperativelor europene (ex: U.E. nu poate vinde către terți produse agricole de proveniență ucraineană cu preț mai mic comparativ cu prețurile acelorași tipuri de produse agricole produse de fermierii săi și pentru care are stoc disponibil);
  4. Orice vulnerabilitate a fermierilor și cooperativelor europene cauzată de aceste măsuri trebuie soluționată rapid;
  5. Alocarea de fonduri de la Comisie pentru sprijinirea activităților din portul Constanța astfel încât să poată face față, din punct de vedere logistic, pentru volumul mare de mărfuri pe care îl va tranzita. Sunt necesare fonduri și pentru îmbunătățirea și mărirea infrastructurii feroviare pentru zonele de tranzit dintre Ucraina și statele vecine.”

Cooperare

Scrisoarea de observație pentru România va fi transmisă vineri  20 mai, sau cel târziu la începutul lunii iunie, însemnând că forma finală Planului Național Strategic să fie publicată în luna septembrie 2022, în cel mai optimist scenariu.

Dacă planurile strategice naționale vor fi aprobate la sfârșitul anului, iar fermierii nu vor putea respecta în 2023 anumite condiții nefiind definitivate criteriile la momentul înființării culturilor din 2022, reprezentantul României a susținut: ”Nu este acceptabil să existe sancțiuni sau amenzi din acest motiv, fermierii nu au nicio vină pentru demersurile întârziate ale instituțiilor naționale și europene.

Mai mult, Alianța aderă la propunerea de amânare cu un an a noii Politici Agricole Comune, propunere inițiată de statelor din Grupul de la Vișegrad si celor 3 Mări și susținută de Asociația italiană Coldiretti.”

Aceste puncte de vedere au fost susținute și în cadrul Grupului de Dialog Civil (GDC) din cadrul DG AGRI, din 13 mai 2022, cu ocazia schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, pe marginea scrisorilor de observație trimise de Comisie statelor membre. Reprezentantul delegației române a prezentat Directorului General al DG AGRI și alte îngrijorări:

  • Tratamentul inegal cu privire la cantitatea de pesticide utilizate la nivelul Uniunii; România consumă 30% din cantitatea medie utilizată la nivel european, prin urmare solicită tratament egal în baza căruia să i se permită să utilizeze cantități până la nivelul mediei europene sau unui standard unic argumentat științific pentru fiecare cultură, care să fie același pentru toate statele membre;
  • A doua îngrijorare o reprezintă mersul greu al deciziilor legate de legislația privind noile tehnici de ameliorare (N.G.T.), unde România a solicitat ca până la sfârșitul anului 2022 să avem în vigoare o nouă legislație care să permită accesul la noile tehnologii și inovații și atingerea țintelor atât de ambițioase ale Pactului Verde, Strategiei de la Fermă la Furculiță, Regulamentului SUD, etc.

Agenda de lucru a Grupului de Dialog Civil Politica Agricolă Comună a prevăzut:

  • Schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, cu privire la scrisorile de observație trimise de Comisie statelor membre;
  • Situația piețelor agricole din UE și consecințele pentru securitatea alimentară – prezentare de Michael Scannell, Director General Adjunct al DG AGRI;
  • Asistență pentru dezvoltare oferită Ucrainei – prezentare de Markus Klingler, DG NEAR, Grupul de Sprijin pentru Ucraina (SGUA).

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare efectuează în perioada 27-29 aprilie 2022 o nouă vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca. În calitate de reprezentantă a fermierilor și cooperativelor din României la organizația europeană, Alianța a mers la Bruxelles pentru a face cunoscute pozițiile agricultorilor și cooperativelor din România în această perioadă foarte antrenantă din punct de vedere legislativ.

Agenda de lucru a delegației române a fost una încărcată, care a reușit să atingă cele mai importante teme ale momentului pentru agricultura europeană.

2. Poza Praesidia Copa Cogeca 28.04.2022

În cadrul reuniunii Cogeca Praesidium și a ședinței comune a Copa și Cogeca delegația română a discutat și analizat, împreună cu delegațiile celorlalte state membre, ultimele documente și comunicate ale Comisiei Europene privitoare la:

I. Politica Agricolă Comună 2023-2027 – statusul legislației secundare și conținutul primei tranșe de scrisori de observație;

II. Revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD)  și propunerea pentru un Regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor;

III. Modul de implementare al derogărilor din 23 martie 2022 (REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/467 și DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/484) de către statele membre;

IV. Statusul inițiativelor privind noile tehnici de ameliorare (NTG) și rolul lor în implementarea strategiei ”Farm to Fork”;

V. Posibilul impact asupra fermierilor români al deciziei Comisiei de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina;

VI. Schimb de opinii privind piața îngrășămintelor și posibilele căi de urmat în contextele actuale;

VII. Schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski (Comisar pentru agricultură) cu privire la invazia rusă în Ucraina și la situația pieței;

VIII. Schimb de opinii cu Florika Fink-Hooijer (director general al DG ENVI) cu privire la  Directiva privind emisiile industriale, Strategia din domeniul biodiversității și refacerea naturii.

4. Poza Praesidium Copa 29.04.2022

În ultima zi a vizitei de lucru, reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium pentru un schimb de opinii cu Máximo Torero Cullen (economist-șef) cu privire la analiza Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind modul în care conflictul din Ucraina afectează securitatea alimentară a țărilor terțe și acțiunile în curs de desfășurare pentru a răspunde celor mai urgente nevoi și pentru a sprijini producția de alimente.

Printre concluziile trase la finalul zilelor de lucru:

-  Între fermieri, cooperative și reprezentanții politici există, în continuare, o discrepanță de viziune;

- Țintele obligatorii de reducere a pesticidelor ar trebui să fie stabilite în funcție de consumul actual al fiecărui stat raportat la media europeană și ținând cont de particularități;

-  Prin implicarea Alianței și Copa Cogeca s-a reușit amânarea includerii criteriilor tehnice de examinare pentru sectorul agricol din actul delegat privind finanțarea durabilă;

-  Am susținut împreună cu celelalte organizații din Copa Cogeca modificarea anexei 4 la Directiva Habitate pentru a permite bonitarea efectivelor de animale sălbatice și gestionarea adecvată a populației acestora pentru ca fermierii, în special, cei care se ocupă cu păstoritul, să își protejeze efectivele de animale.

- Comisia trebuie să ofere sprijin financiar pentru statele care găzduiesc refugiați – posibilitatea alocării de fonduri din bugetul alocat Dezvoltării Rurale;

- Contextul actual determină luarea unor decizii imediate care să ducă la deblocarea aprovizionării cu materie primă / proteină vegetală atât de necesară sectorului zootehnic. Totuși, decizia CE de acordare a unei derogări la plata taxele de import pentru introducerea pe piața U.E a produselor de proveniență Ucraineană, poate genera dezechilibre majore pentru fermierii români, prin urmare sunt necesare măsuri de compensare și controlul pieței comune; temerile noastre vizează impactul imediat asupra prețurilor la cereale în port, ceea ce poate afecta profitabilitatea fermierilor români care au avut și vor avea în continuare costuri de producție ridicate.

- Scrisorile de observații la planurile naționale strategice au fost publicate pentru 19 state membre, găsiți aici link:https://ec.europa.eu/info/food-farming

5 Poza Praesium Copa 29.04.2022

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Published in Comunicate UNCSV

Comisia Europeană a prezentat ieri, 5 aprilie, o altă piesă importantă din pachetul legislativ al Green Deal, anume propunerea de actualizare și modernizare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, “DEI”, considerată esențială în prevenirea și controlul poluării. Normele actualizate sunt menite să ghideze investițiile industriale pentru obține o economie europeană nepoluantă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei până în 2050. Propunerile ar trebui să încurajeze inovarea, să recompenseze pionierii în domeniu și să contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE. Mai mult, revizuirea va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung și se anticipează că primele noi obligații pentru industrie vor intra în vigoare în a doua jumătate a deceniului.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, a declarat în tipul conferinței de presă: „În 2050, activitatea economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să mai polueze aerul, apa și mediul în general. Propunerile de astăzi vor permite reduceri importante ale emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai mari ferme de creștere a animalelor din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind emisiile industriale, există acum certitudinea că viitoarele norme vor ghida investițiile pe termen lung, vor spori independența Europei din punctul de vedere al energiei și al resurselor și vor încuraja inovarea.

Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Aceste noi norme vor permite instalațiilor industriale la scară largă și creșterii intensive a animalelor să își joace rolul în atingerea obiectivului Pactului verde european și a ambiției de reducere a poluării la zero. Doar din măsurile privind fermele de creștere a animalelor, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5 miliarde EUR pe an. Schimbările vor crea mai multe locuri de muncă, așa cum sectorul ecoinovării din UE a demonstrat cu succes în trecut. Măsurile care abordează în mod proactiv crizele legate de poluare, climă și biodiversitate pot face economia noastră mai eficientă și mai rezilientă.”

Având în vedere că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a destabilizat și mai mult piețele agricole deja fragile, afectând prețurile la toate produsele de bază (inclusiv la produsele agroalimentare), fermierii europeni cer ca revizuirea legislației UE să se facă doar prin prisma asigurării sustenabilității. În cazul Directivei privind emisiile industriale, acest lucru înseamnă identificarea unui echilibru între atingerea obiectivelor de mediu preconizate (protejarea sănătății umane și a mediului), accesul la tehnologiile necesare și consecințele economice și sociale care decurg din costurile administrative și economice asociate acestor modificări.

Includerea sectorului de creștere a bovinelor în domeniul de aplicare a Directivei, stabilind praguri foarte scăzute pentru acest sector, în pofida unui deficit de experiență în abordarea acestor aspecte, va avea ca rezultat costuri administrative și economice ridicate (asociate unor modificări ale instalațiilor, autorizațiilor pentru zootehnie și a serviciilor de consultanță, printre altele).

Fermele de creștere a păsărilor sau a porcilor care depășesc pragurile existente se confruntă cu o birocrație ridicată, care crește costurile de producție,  mai ales pe cele cu forța de muncă. Acestea vor avea nevoie de consultanți externi pentru a întocmi rapoarte anuale privind DEI. Chiar și înainte de revizuire, operațiunile din avicultură si sectorul suinelor reprezentau cea mai mare parte a instalațiilor autorizate în temeiul DEI, reprezentând peste douăzeci de mii (20.045) din cincizeci și una de mii de unități (51.615) de operatori aflați în domeniul de aplicare al DEI. Conform estimărilor, deși actuala Directivă privind emisiile industriale a acoperit până la 5% din exploatațiile de porci și păsări de curte din Uniunea Europeană, acest aspect s-a reflectat într-o proporție semnificativă în producția totală. Odată cu modificarea preconizată a pragurilor referitoare la instalațiile din sectorul avicol si al suinelor, acest procent ar putea afecta peste 50% din exploatațiile acestor sectoare. Așadar, noile praguri nu abordează eficient problema poluării, deoarece vor duce doar la o scădere minoră a emisiilor de amoniac, creând, în același timp, o creștere imposibil de susținut a sarcinilor economice și administrative a operatorilor. În plus, costurile legate de cea mai bună tehnologie disponibilă implică investiții de peste douăzeci și cinci de ani pentru clădirile destinate creșterii animalelor, ceea ce contrazice evaluarea preliminară a impactului, care a anticipat doar efecte reduse și pe termen scurt. De asemenea, această evaluare inițială nu reușește să reflecte impactul social asupra fermelor care pot fi vizate și supuse unui control public negativ.

Planurile Comisiei vor adăuga o povară semnificativă operatorilor din aceste sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, care au trecut prin dificultăți economice majore de-a lungul timpului și care sunt agravate de criza actuală din Ucraina.

În ceea ce privește România, observăm o tendință tot mai accentuată în a limita resorturile de mărire a capacităților de producție, de dezvoltare a fermelor zootehnice intensive. O asemenea măsură nu poate fi oportună în contextul în care tendințele și puterea de cumpărare a consumatorului îl fac pe acesta să aleagă la raft preponderent în funcție de preț. Piața are nevoie în continuare de produse agroalimentare de calitate și în special, accesibile la preț. Este evident că fermele care pot asigura aceste prețuri avantajoase pentru consumator sunt cele mai vizate și cele mai dezavantajate de aceste noi ambiții care, în contextul actual este evident că sunt accelerate nerezonabil în detrimentul fermierilor dar și al consumatorilor.

Este important ca în această perioadă plină de provocări, fermierii europeni să nu fie supuși unor poveri suplimentare prin birocratizare și creșterea costurilor de producție și care, în final, se vor reflecta în nivelul ofertei si al prețurilor la raft.

Criza generată de pandemia Covid-19, combinată cu efectele altor două crize majore, cea energetică și cea generată de conflictul din Ucraina, anticipează o criză financiară care va impacta numeroase sectoare. Prin urmare, este de neconceput să se impună să nu mai producem proteină vegetală sau animală, sub paravanul unor chestiuni de mediu, dar să se permită consumarea la nivel european a proteinelor sintetice sau de origine vegetală sau animală din țări terțe, cu standarde de producție mai scăzute.

Așadar, în raport cu aceste modificări, Alianța, împreună cu celelalte organizații ale producătorilor agricoli europeni membre ale Copa-Cogeca, nu pot decât să își exprime dezacordul, mai ales că, din nou, Comisia nu a realizat sau prezentat niciun studiu de impact relevant înainte de a aduce aceste revizuiri.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare va transmite mesajul său către Comisarul European pentru Transporturi, Adina VĂLEAN, către eurodeputații României și către autoritățile naționale, pentru a atrage atenția asupra consecințelor negative ale acestei revizuiri.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV
Joi, 31 Martie 2022 14:09

SCRISOARE DESCHISĂ

Către:

  • Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Dan VÂLCEANU
  • Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Adrian-Ionuț CHESNOIU
  • Ministrul Finanțelor, domnul Adrian CÂCIU
  • Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Tanczos BARNA
  • Spre știință: Domnului Prim-Ministru al României, Nicolae CIUCĂ

Stimați Domni Miniștri,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă resupune atenției urgența reabilitării sistemului național de irigații prin finanțare din PNRR.

În decursul anului trecut, Alianța a transmis în nenumărate rânduri Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – MADR și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE, o propunere de finanțare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigații, propunere conformă cu toate criteriile de eligibilitate în noul context verde și digital impus de Uniunea Europeană, pornind de la situația actuală și care să ofere sectorului agricol din România, șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil și competitiv și care, în contextul unui an agricol precum 2020 sau cum se preconizează 2022 să reducă presiunea asupra bugetului național.

Proiectul propus de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, realizat cu experți recunoscuți pe plan internațional (care au contribuit la elaborarea proiectelor PNNR similare din Spania, Italia și Portugalia, aflate acum în implementare) în domeniul sistemelor moderne de irigații și al principiilor europene aplicabile, respectă principiul DNSH2 („de a nu prejudicia în mod semnificativ”), și asigură un management modern și eficient al apei pentru irigații pentru 500.000 ha. Sistemul propus este scalabil și poate fi adaptat rapid, în funcție de bugetele financiar și de timp alocate.

În ciuda eforturilor depuse de Alianța noastră, acest proiect pentru irigații nu a fost inclus în PNRR din motive încă neclare.

În acest moment sectorul agricol românesc și cel european traversează o perioadă foarte dificilă, accentuată de crizele generate de pandemie, de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică și mai nou, de conflictul din Ucraina, iar siguranța și securitatea alimentară europeană se confruntă cu multiple provocări.

România, prin potențialul agricol semnificativ pe care îl are, poate deveni un jucător important în depășirea acestui impas, iar pentru acest lucru este urgent să dețină o infrastructură de rețele de irigații la nivel național, modernă și eficientă, astfel încât să poată produce și în cazul unor perioade de secetă accentuată, așa cum a fost anul 2020 sau cum se preconizează 2022.

Reamintim cât este de necesară modernizarea, digitalizarea și reabilitarea infrastructurii principale a sistemului de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului) din România, a structurii de canale, a stațiilor de pompare majore, instalarea echipamentelor de contorizare a apei în stațiile de pompare și reabilitarea infrastructurii terțiare (inclusiv stații de punere sub presiune şi infrastructură din amenajările interioare). Totodată subliniem necesitatea implementării unui sistem digital de management, care să asigure anticiparea/predicția  riscurilor climatice și asigurarea eficientă a resurselor de apă la ferme atunci când și cât este necesar.

Este foarte important, ca prin addendum-ul transmis de Guvernul României, să fie cuprinsă și modernizarea și reabilitarea green&smart a sistemului de irigații în cadrul PNRR, dacă dorim cu adevărat să asigurăm securitatea alimentară a țării noastre.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Published in Comunicate UNCSV
Tagged under
Pagina 1 din 3

StopFurtului final

FalsificareaProduselor Final

Comunicate UNCSV

Toate comunicatele