Displaying items by tag: Comisia Europeana

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COPA și COGECA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de 16 și 17 iunie 2022, în format fizic de către Florentin BERCU UNCSV și Marius Mihai MICU PRO AGRO și online de Cristina CIONGA APPR, Liliana PIRON LAPAR și Sorinela GHIȚĂ UNCSV.

COGECA Praesidium din 16 iunie a avut ca pilon principal schimbul de opinii cu Jason HAFEMEISTER, Consilierul comercial al secretarului la Departamentul pentru Agricultură al SUA și Michael SCANNELL (Director general adjunct la DG AGRI) privind relațiile transatlantice și Comisia Europeană și inițiativele UE-SUA privind durabilitatea.

Dezbaterea a oferit posibilitatea unor discuții deschise și absolut necesare în această perioadă în care resimțim cu toții efectele invaziei asupra Ucrainei, iar contextul geo-politic este unul foarte complex. Fermierii și cooperativele au un rol esențial în a oferi securitate alimentară concomitent cu contribuția activă la reformele Pactului Verde. Politica Agricolă Comună este, de asemenea, într-un plin proces de reformare și pentru toate acestea este nevoie de o abordare generală.

O temă de interes pentru fermierii europeni a fost cum se va reuși integrarea elementelor de durabilitate, dacă doar piața va avea ceva de spus sau dacă fermierii vor fi sprijiniți să investească.

Directorul general adjunct la DG AGRI a răspuns că deschiderea către sprijinirea fermierilor este una evidentă și că s-a ținut cont de doleanțele acestora. A menționat, de asemenea, că un exemplu în acest sens este Directiva privind concurența neloială, care se va implementa în curând. ”Acționăm pentru a ne asigura că poziția fermierilor pe lanțul agroalimentar este protejată. Avem în desfășurare acțiuni la nivel național și european, demaram proiecte pentru a evalua posibilitatea consumatorului de a susține prețul impus de asigurarea durabilitații”, - a mai transmis Scanell.

Delegația română, a comunicat Directorului general adjunct al DG AGRI situația complicată în care se află fermierii români din cauza aglomerării portului Constanța: fluxul foarte mare și continuu de produse din Ucraina a condus la supraîncărcarea capacităților portuare din Constanta și practic la blocarea accesului mărfurilor din România. Țara noastră are nevoie de sprijin pentru a face față provocărilor din Portul Constanța, care acum este supraaglomerat, riscând să se creeze adevărate blocaje, care pot pune în pericol exportul de produse românești.

Urmare a situației din Ucraina și pe fondul recomandărilor tuturor de a ajuta la fluidizarea comerțului cu produse agroalimentare din Ucraina - inclusiv renunțarea la taxele vamale, au crescut foarte mult costurile cu transportul și manipularea acestor bunuri, ajungând practic să se dubleze. România are nevoie de mai multe barje, locomotive și vagoane care pot fi împrumutate pentru câteva luni până se deblochează situația din Ucraina.

Un alt punct al delegației române a fost cel referitor la nevoia implementării unei legislații noi privind Noile Tehnici Genomice (NTG), începând cu 1 ianuarie 2023, iar deciziile legate de implementare să fie luate doar pe criterii științifice.

Prin răspunsul său, Michael SCANNELL a evidențiat, din nou, că este absolut necesar ca Ucraina să fie sprijinită. Produsele ucrainiene, dacă nu se vor găsi mijloace să fie exportate, vor fi pierdute. Exporturile prin alte porturi de la Marea Neagră sunt blocate momentan, iar conform celor mai recente cifre, circa 1,8 mil tone cereale au fost trecute în luna mai prin coridoarele de securitate.

Directorul general adjunct al DG AGRI a fost de acord că impactul mare este, desigur, asupra țărilor vecine și reiterat: Comisia, în comunicarea din martie a luat în calcul consecințele asupra României și a țărilor vecine prin derogările date și fondul de criză, din care 25 milioane de euro sunt destinați special României pentru a atenua aceste efecte.

4

 Cu privire la Noile Tehnici Genomice (NTG), există o serie de proiecte în valoare de miliarde de euro desfășurate prin HORIZON, prin care Comisia pune accent pe cercetare tocmai pentru a găsi soluții inovative. DG SANTE lucrează foarte activ în acest sens; deciziile sunt bazate pe studiile și opiniile emise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

O altă temă de interes major, discută la Bruxelles a fost cea a deschiderii către noi piețe si parteneriate strategice, având în vedere conflictul din Ucraina și embargourile impuse Rusiei.

Jason HAFEMEISTER, Consilierul comercial al secretarului la Departamentul pentru Agricultură al SUA a transmis că la Geneva tocmai au fost puse bazele unui Acord privind comerțul internațional și este de părere că sistemul american actual are probleme și trebuie să fie regândit sistemul multilateral.

Pentru asigurarea unei piețe deschise, unde fermierii să poată obține un preț mai bun, cu continuarea durabilității, este nevoie de un cadrul multilateral internațional. Perspectiva SUA asupra comerțului cu U.E a suferit abordări diferite de la o guvernare la alta; a trecut de la abordarea naționalistă a regimului Trump, la abordarea mai echilibrată și deschisă a actualului regim Biden.

Cu privire la concurența neloială și standardele de producție diferite între SUA și UE, Jason HAFEMEISTER a subliniat că trebuie înțeleasă perspectiva americană cu privire la producție: USA reglementează produsul, care trebuie să fie echivalent din perspectiva calităților, nu metoda de producție. ” Carnea noastră este 100% sigură, dar metodele noastre de a produce sunt ”diferite” – a concluzionat HAFEMEISTER.

La ședința comună Copa-Cogeca de după amiază a avut loc un schimb de opinii cu Pascal Canfin (Președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară) cu privire la contribuția agricultorilor și a cooperativelor în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special pentru dosare cheie în curs de discutare precum Utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor, Pregătiți pentru 55 și Captarea carbonului în solurile agricole și defrișări.

Delegația noastră a reiterat că România are un consum mediu național anual de pesticide de 700 gr/ha, iar  media europeană este de 2.2 kg/ha. Dacă prin propunerea de Regulament privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor se vor implementa țintele de reducere cu 40% a consumului tuturor statelor membre indiferent de consumul avut și fără o corelare cu media europeană acest lucru va face ca aceste țări să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest, dependente de importuri și complet nesigure alimentar.

Propunerea română este ca statele membre care au un consum național de pesticide si fertilizanți sub media europeană să nu mai fie obligate sau să fie condiționate să reducă consumul. Această propunere va ajuta inclusiv statele care au consumuri mari, pentru ca daca se aplica propunerea de reducere la 40% - 60% la toate statele membre inclusiv media europeana va scădea și le va dezavantaja și pe ele când se va face trimitere la medie.

De asemenea la Praesidium COPA, delegația română a salutat perspectiva unor derogări de la bunele condiții agricole și de mediu (GAEC-uri), prin utilizarea unor practici agronomice cu beneficii echivalente pentru mediu.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Săptămâna trecută a fost una plină de evenimente importante pentru fermierii și cooperativele românești, care au avut, din nou, oportunitatea ca vocile lor să fie auzite de reprezentanții Comisiei Europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe (PRO-AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR), reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au fost prezente la Bruxelles în zilele de 12 și 13 mai 2022 cu ocazia participării la ședința Grupului de lucru PAC – Politica Agricolă Comună, organizat sub egida Copa-Cogeca și la Grupul de Dialog Civil din cadrul DG AGRI.

Florentin Bercu Comisia Europeana

Participarea la grupul de lucru Copa-Cogeca din 12 mai 2022 a intermediat posibilitatea ca fermierii și cooperativele din România să își facă ascultată poziția pe două direcții de real interes:

  • Să fie sprijiniți în cazul unor blocaje generate de decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina;
  • Să fie protejați de anumite sancțiuni sau amenzi provenite din nealinierea, în timp util, la noile prevederi ale Politicii Agricole Comune.

Cu privire la decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina, reprezentantul delegației române, Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV, a transmis către Copa-Cogeca punctul de vedere al României: ”Pentru noi, fermierii și cooperativele din România, o vulnerabilitate majoră o constituie sectorul cerealelor si oleginoaselor, atât din cauza proximității  zonei de conflict, care se va traduce într-o presiune semnificativă asupra prețurilor, cât și din perspectiva blocajelor logistice în portul Constanța (rămas singura poartă de export pentru mărfurile ucrainene la Marea Neagră) și a escaladării costurilor de transport si asigurare, ultimele triplând-se în prezent față de perioada dinainte de conflict. Toate aceste evoluții au loc pe fondul creșterii fără precedent a costurilor de producție (energie, îngrășăminte și furaje), riscului de secetă și a exigenței ca operatorii europeni să continue să investească în durabilitate.

  • Alianța susține propunerile de amendamente ale Copa-Cogeca pe Regulamentul Comisiei Europene (C.E.) privind liberalizarea temporară a comerțului cu Ucraina, în completarea concesiunilor comerciale prevăzute de Tratatul de Asociere;
  • Alianța a transmis către eurodeputații români și către Reprezentanța permanentă o adresă cu observații și amendamentele comune propuse de Copa-Cogeca, solicitând reacție imediată și soluții pertinente pentru ca fermierii și cooperativele din România să nu fie afectați de această măsură;
  • Alianța solicită Comisiei:
  1. statistici privind cantitățile pe care Ucraina intenționează să le plaseze pe Piața Unică precum și măsura în care acestea respectă standardele înalte de calitate ale UE;
  2. Statistici privind necesarul de produse importate din Ucraina pentru consumul intern al Uniunii (cu respectarea standarelor de calitate și al nivelului de preț);
  3. Soluții clare pentru ca excedentul de produse importate să fie plasat către piețele terțe, fără a afecta producția internă a fermierilor și cooperativelor europene (ex: U.E. nu poate vinde către terți produse agricole de proveniență ucraineană cu preț mai mic comparativ cu prețurile acelorași tipuri de produse agricole produse de fermierii săi și pentru care are stoc disponibil);
  4. Orice vulnerabilitate a fermierilor și cooperativelor europene cauzată de aceste măsuri trebuie soluționată rapid;
  5. Alocarea de fonduri de la Comisie pentru sprijinirea activităților din portul Constanța astfel încât să poată face față, din punct de vedere logistic, pentru volumul mare de mărfuri pe care îl va tranzita. Sunt necesare fonduri și pentru îmbunătățirea și mărirea infrastructurii feroviare pentru zonele de tranzit dintre Ucraina și statele vecine.”

Cooperare

Scrisoarea de observație pentru România va fi transmisă vineri  20 mai, sau cel târziu la începutul lunii iunie, însemnând că forma finală Planului Național Strategic să fie publicată în luna septembrie 2022, în cel mai optimist scenariu.

Dacă planurile strategice naționale vor fi aprobate la sfârșitul anului, iar fermierii nu vor putea respecta în 2023 anumite condiții nefiind definitivate criteriile la momentul înființării culturilor din 2022, reprezentantul României a susținut: ”Nu este acceptabil să existe sancțiuni sau amenzi din acest motiv, fermierii nu au nicio vină pentru demersurile întârziate ale instituțiilor naționale și europene.

Mai mult, Alianța aderă la propunerea de amânare cu un an a noii Politici Agricole Comune, propunere inițiată de statelor din Grupul de la Vișegrad si celor 3 Mări și susținută de Asociația italiană Coldiretti.”

Aceste puncte de vedere au fost susținute și în cadrul Grupului de Dialog Civil (GDC) din cadrul DG AGRI, din 13 mai 2022, cu ocazia schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, pe marginea scrisorilor de observație trimise de Comisie statelor membre. Reprezentantul delegației române a prezentat Directorului General al DG AGRI și alte îngrijorări:

  • Tratamentul inegal cu privire la cantitatea de pesticide utilizate la nivelul Uniunii; România consumă 30% din cantitatea medie utilizată la nivel european, prin urmare solicită tratament egal în baza căruia să i se permită să utilizeze cantități până la nivelul mediei europene sau unui standard unic argumentat științific pentru fiecare cultură, care să fie același pentru toate statele membre;
  • A doua îngrijorare o reprezintă mersul greu al deciziilor legate de legislația privind noile tehnici de ameliorare (N.G.T.), unde România a solicitat ca până la sfârșitul anului 2022 să avem în vigoare o nouă legislație care să permită accesul la noile tehnologii și inovații și atingerea țintelor atât de ambițioase ale Pactului Verde, Strategiei de la Fermă la Furculiță, Regulamentului SUD, etc.

Agenda de lucru a Grupului de Dialog Civil Politica Agricolă Comună a prevăzut:

  • Schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, cu privire la scrisorile de observație trimise de Comisie statelor membre;
  • Situația piețelor agricole din UE și consecințele pentru securitatea alimentară – prezentare de Michael Scannell, Director General Adjunct al DG AGRI;
  • Asistență pentru dezvoltare oferită Ucrainei – prezentare de Markus Klingler, DG NEAR, Grupul de Sprijin pentru Ucraina (SGUA).

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Comisia Europeană a prezentat ieri, 5 aprilie, o altă piesă importantă din pachetul legislativ al Green Deal, anume propunerea de actualizare și modernizare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, “DEI”, considerată esențială în prevenirea și controlul poluării. Normele actualizate sunt menite să ghideze investițiile industriale pentru obține o economie europeană nepoluantă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei până în 2050. Propunerile ar trebui să încurajeze inovarea, să recompenseze pionierii în domeniu și să contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE. Mai mult, revizuirea va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung și se anticipează că primele noi obligații pentru industrie vor intra în vigoare în a doua jumătate a deceniului.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, a declarat în tipul conferinței de presă: „În 2050, activitatea economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să mai polueze aerul, apa și mediul în general. Propunerile de astăzi vor permite reduceri importante ale emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai mari ferme de creștere a animalelor din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind emisiile industriale, există acum certitudinea că viitoarele norme vor ghida investițiile pe termen lung, vor spori independența Europei din punctul de vedere al energiei și al resurselor și vor încuraja inovarea.

Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Aceste noi norme vor permite instalațiilor industriale la scară largă și creșterii intensive a animalelor să își joace rolul în atingerea obiectivului Pactului verde european și a ambiției de reducere a poluării la zero. Doar din măsurile privind fermele de creștere a animalelor, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5 miliarde EUR pe an. Schimbările vor crea mai multe locuri de muncă, așa cum sectorul ecoinovării din UE a demonstrat cu succes în trecut. Măsurile care abordează în mod proactiv crizele legate de poluare, climă și biodiversitate pot face economia noastră mai eficientă și mai rezilientă.”

Având în vedere că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a destabilizat și mai mult piețele agricole deja fragile, afectând prețurile la toate produsele de bază (inclusiv la produsele agroalimentare), fermierii europeni cer ca revizuirea legislației UE să se facă doar prin prisma asigurării sustenabilității. În cazul Directivei privind emisiile industriale, acest lucru înseamnă identificarea unui echilibru între atingerea obiectivelor de mediu preconizate (protejarea sănătății umane și a mediului), accesul la tehnologiile necesare și consecințele economice și sociale care decurg din costurile administrative și economice asociate acestor modificări.

Includerea sectorului de creștere a bovinelor în domeniul de aplicare a Directivei, stabilind praguri foarte scăzute pentru acest sector, în pofida unui deficit de experiență în abordarea acestor aspecte, va avea ca rezultat costuri administrative și economice ridicate (asociate unor modificări ale instalațiilor, autorizațiilor pentru zootehnie și a serviciilor de consultanță, printre altele).

Fermele de creștere a păsărilor sau a porcilor care depășesc pragurile existente se confruntă cu o birocrație ridicată, care crește costurile de producție,  mai ales pe cele cu forța de muncă. Acestea vor avea nevoie de consultanți externi pentru a întocmi rapoarte anuale privind DEI. Chiar și înainte de revizuire, operațiunile din avicultură si sectorul suinelor reprezentau cea mai mare parte a instalațiilor autorizate în temeiul DEI, reprezentând peste douăzeci de mii (20.045) din cincizeci și una de mii de unități (51.615) de operatori aflați în domeniul de aplicare al DEI. Conform estimărilor, deși actuala Directivă privind emisiile industriale a acoperit până la 5% din exploatațiile de porci și păsări de curte din Uniunea Europeană, acest aspect s-a reflectat într-o proporție semnificativă în producția totală. Odată cu modificarea preconizată a pragurilor referitoare la instalațiile din sectorul avicol si al suinelor, acest procent ar putea afecta peste 50% din exploatațiile acestor sectoare. Așadar, noile praguri nu abordează eficient problema poluării, deoarece vor duce doar la o scădere minoră a emisiilor de amoniac, creând, în același timp, o creștere imposibil de susținut a sarcinilor economice și administrative a operatorilor. În plus, costurile legate de cea mai bună tehnologie disponibilă implică investiții de peste douăzeci și cinci de ani pentru clădirile destinate creșterii animalelor, ceea ce contrazice evaluarea preliminară a impactului, care a anticipat doar efecte reduse și pe termen scurt. De asemenea, această evaluare inițială nu reușește să reflecte impactul social asupra fermelor care pot fi vizate și supuse unui control public negativ.

Planurile Comisiei vor adăuga o povară semnificativă operatorilor din aceste sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, care au trecut prin dificultăți economice majore de-a lungul timpului și care sunt agravate de criza actuală din Ucraina.

În ceea ce privește România, observăm o tendință tot mai accentuată în a limita resorturile de mărire a capacităților de producție, de dezvoltare a fermelor zootehnice intensive. O asemenea măsură nu poate fi oportună în contextul în care tendințele și puterea de cumpărare a consumatorului îl fac pe acesta să aleagă la raft preponderent în funcție de preț. Piața are nevoie în continuare de produse agroalimentare de calitate și în special, accesibile la preț. Este evident că fermele care pot asigura aceste prețuri avantajoase pentru consumator sunt cele mai vizate și cele mai dezavantajate de aceste noi ambiții care, în contextul actual este evident că sunt accelerate nerezonabil în detrimentul fermierilor dar și al consumatorilor.

Este important ca în această perioadă plină de provocări, fermierii europeni să nu fie supuși unor poveri suplimentare prin birocratizare și creșterea costurilor de producție și care, în final, se vor reflecta în nivelul ofertei si al prețurilor la raft.

Criza generată de pandemia Covid-19, combinată cu efectele altor două crize majore, cea energetică și cea generată de conflictul din Ucraina, anticipează o criză financiară care va impacta numeroase sectoare. Prin urmare, este de neconceput să se impună să nu mai producem proteină vegetală sau animală, sub paravanul unor chestiuni de mediu, dar să se permită consumarea la nivel european a proteinelor sintetice sau de origine vegetală sau animală din țări terțe, cu standarde de producție mai scăzute.

Așadar, în raport cu aceste modificări, Alianța, împreună cu celelalte organizații ale producătorilor agricoli europeni membre ale Copa-Cogeca, nu pot decât să își exprime dezacordul, mai ales că, din nou, Comisia nu a realizat sau prezentat niciun studiu de impact relevant înainte de a aduce aceste revizuiri.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare va transmite mesajul său către Comisarul European pentru Transporturi, Adina VĂLEAN, către eurodeputații României și către autoritățile naționale, pentru a atrage atenția asupra consecințelor negative ale acestei revizuiri.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

StopFurtului final

FalsificareaProduselor Final

Comunicate UNCSV

Toate comunicatele