Displaying items by tag: Alianta pentru Agricultura si Cooperare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei de săptămâna trecută din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă astăzi către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte),  Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării si căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei  infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat prioritățile curente ale cooperativelor românești în cadrul COGECA, cu ocazia întâlnirii Comitetul de Coordonare Cooperativă din data de 01 iunie 2022.

Membrii Comitetului de Coordonare și-au împărtășit în cadrul discuțiilor problemele cu care se confruntă cooperativele din statele membre, cât și soluții sau posibile rezolvări ale acestor probleme.

Printre prioritățile cooperativelor din România, delegația română a retransmis:

  1. Realizarea obiectivelor PAC fără a diminua competitivitatea producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE; Întărirea poziției cooperativelor agricole în PAC sprijinindu-le să realizeze investiții comune pentru creșterea valorii adăugate a producției primare a membrilor;
  2. Aprobarea unei forme a viitorului Regulament al Utilizării Sustenabile a pesticidelor la nivelul Uniunii, Europene (SUR) care nu impune o reducere a consumului de pesticide în țările în care consumul este sub media europeană. Acest lucru este valabil și pentru îngrășăminte!
  3. Actualizarea legislației europene privind tehnicile moderne de ameliorare până în primăvara anului 2023;
  4. Măsuri și instrumente pentru asigurarea necesarului de proteine ​​vegetale în UE. România trebuie să acceseze 1,5 miliarde de euro în programul INVEST EU pentru a furniza toată proteina vegetală necesară UE;
  5. Îmbunătățirea habitatelor naturale din Europa pentru determinarea numărului optim de animale sălbatice și asigurarea densității de suprafață corespunzătoare pentru animalele mari carnivore/omnivore (Ursul, Lupul, Mistrețul etc.);
  6. Educația, instruirea și perfecționarea continuă a managerilor de cooperative, membrilor din Consiliul de Administrație și salariaților.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

wordDRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Published in Comunicate UNCSV

Ghidul pentru Submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor" a făcut obiectul mai multor situații neclare sau cu aplicabilitate practică problematică în rândul fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis în ultimii doi ani mai multe notificări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și implicit către organul responsabil de aplicarea practică, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin care atrăgea atenția asupra unor chestiuni de ordin practic pe care le întâmpină membrii la decontarea primelor pentru polițele de asigurare încheiate.

Una dintre cele mai stringente probleme o reprezintă limitarea cu privire la stabilirea suprafeței exacte pentru care fermierul a întocmit contractul de asigurare, raportată la suprafața reieșită după controalele APIA, dar mai ales după controalele din Teledetecție.

Este un fapt cunoscut că toate instrumentele de măsurare au abateri, chiar dacă se măsoară cu același GPS, aceeași persoană, în aceeași zi – tot apar anumite diferențe. Despre diferențele dintre măsurătorile APIA și cele rezultate prin teledetecție, cu atât mai mult că aceste diferențe la măsurători sunt și mai frecvente. Este imposibil ca suprafața asigurată să coincidă, fără nicio diferență oricât de minimală, cu suprafața agricolă declarată, dacă întâmplarea nefericită face să te afli pe eșantionul de control sau să vină la câteva luni controlul prin teledetecție. Din această cauză, Submăsura 17.1 este aproape imposibil de accesat pentru mulți beneficiari.

Această problemă a fost întâmpinată, la scară largă și în anul agricol 2020-2021. Foarte mulți fermieri au fost declarați neeligibili, după ce, deși în iunie 2021 nu au fost raportate probleme, la sfârșitul lunii octombrie a venit teledetecția, iar fermierii au fost anunțați în mai 2022 că vor fi declarați neeligibili ca urmare a diferențelor, chiar și infime, de suprafață asigurată versus măsurată.

Cu titlu de exemplu, au fost membri care nu vor putea beneficia de această submăsură din cauză că există o diferență de 0,024% la o cultură sau 0,015% din total suprafață fermă în plus, între suprafața asigurată și suprafața rezultată din măsurătorile de la teledetecție. În prezent nu se acceptă nici măcar diminuarea până la suma solicitată de fermier în cererea de plată pe suprafață.

Astfel de situații sunt imposibil de acceptat, această măsură are scopul de a încuraja fermierii să asigure culturile, nu să îi descurajeze, mai ales că fermierii au dreptul și au nevoie să beneficieze de acești bani. Mai mult de atât, motivele refuzului nu pot fi imputate fermierului, ci mai degrabă diferenței dintre teorie și practica realității, fiind de notorietate faptul că diferențele rezultate între diferite măsurători sunt mai degrabă o regulă, decât o excepție.

Soluția corectă este să se identifice și implementeze rapid o soluție pentru fermierii care au depus documentația de accesare a sM 17.1 în 2021 și au aflat în mai 2022 că din cauza diferențelor minore reieșite în urma teledetecției, deci din motive obiective și total independente de fermieri, conform procedurii AFIR, să fie declarați eligibili.

Solicităm conducerii MADR, AFIR și APIA să ia toate măsurile legale care se impun pentru a clarifica procedurile, să fie mai permisive și conectate la realitățile practice, în sensul de a ține cont de factorii subiectivi și obiectivi care intervin pe parcursul unui an agricol de cca 6 - 9 - 12 luni și, urmare a cărora fermierii pierd sume importante, iar descurajarea crește în legătura cu accesarea banilor europeni.

Este nevoie ca decontarea sprijinului să se facă cu o toleranță de max. 2% din suprafața culturii asigurate sau ca decontarea sprijinului să se facă doar pentru suprafața culturii  declarate de fermier.

Alianța solicită reglarea acestei nereguli de aproape 2 ani; prin urmare resupunem atenția și public instituțiilor responsabile să vină în sprijinul fermierilor și să repună în normalitate accesarea subvențiilor pentru primele de asigurare începând cu anul agricol 2021.

Reamintim că problema semnalată mai sus este una dintre cele mai importante și frecvente nereguli ale Măsurii, însă solicităm respectuos să se reanalizeze și implementeze în Ghidul Solicitantului sM 17.1, care va fi postat în consultare publică și celelalte aspecte excesiv birocratice sau generatoare de complicații pe care Alianța, prin diferite Adrese și Notificări, le-a adus în atenția MADR și AFIR.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Săptămâna trecută a fost una plină de evenimente importante pentru fermierii și cooperativele românești, care au avut, din nou, oportunitatea ca vocile lor să fie auzite de reprezentanții Comisiei Europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe (PRO-AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR), reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au fost prezente la Bruxelles în zilele de 12 și 13 mai 2022 cu ocazia participării la ședința Grupului de lucru PAC – Politica Agricolă Comună, organizat sub egida Copa-Cogeca și la Grupul de Dialog Civil din cadrul DG AGRI.

Florentin Bercu Comisia Europeana

Participarea la grupul de lucru Copa-Cogeca din 12 mai 2022 a intermediat posibilitatea ca fermierii și cooperativele din România să își facă ascultată poziția pe două direcții de real interes:

  • Să fie sprijiniți în cazul unor blocaje generate de decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina;
  • Să fie protejați de anumite sancțiuni sau amenzi provenite din nealinierea, în timp util, la noile prevederi ale Politicii Agricole Comune.

Cu privire la decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina, reprezentantul delegației române, Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV, a transmis către Copa-Cogeca punctul de vedere al României: ”Pentru noi, fermierii și cooperativele din România, o vulnerabilitate majoră o constituie sectorul cerealelor si oleginoaselor, atât din cauza proximității  zonei de conflict, care se va traduce într-o presiune semnificativă asupra prețurilor, cât și din perspectiva blocajelor logistice în portul Constanța (rămas singura poartă de export pentru mărfurile ucrainene la Marea Neagră) și a escaladării costurilor de transport si asigurare, ultimele triplând-se în prezent față de perioada dinainte de conflict. Toate aceste evoluții au loc pe fondul creșterii fără precedent a costurilor de producție (energie, îngrășăminte și furaje), riscului de secetă și a exigenței ca operatorii europeni să continue să investească în durabilitate.

  • Alianța susține propunerile de amendamente ale Copa-Cogeca pe Regulamentul Comisiei Europene (C.E.) privind liberalizarea temporară a comerțului cu Ucraina, în completarea concesiunilor comerciale prevăzute de Tratatul de Asociere;
  • Alianța a transmis către eurodeputații români și către Reprezentanța permanentă o adresă cu observații și amendamentele comune propuse de Copa-Cogeca, solicitând reacție imediată și soluții pertinente pentru ca fermierii și cooperativele din România să nu fie afectați de această măsură;
  • Alianța solicită Comisiei:
  1. statistici privind cantitățile pe care Ucraina intenționează să le plaseze pe Piața Unică precum și măsura în care acestea respectă standardele înalte de calitate ale UE;
  2. Statistici privind necesarul de produse importate din Ucraina pentru consumul intern al Uniunii (cu respectarea standarelor de calitate și al nivelului de preț);
  3. Soluții clare pentru ca excedentul de produse importate să fie plasat către piețele terțe, fără a afecta producția internă a fermierilor și cooperativelor europene (ex: U.E. nu poate vinde către terți produse agricole de proveniență ucraineană cu preț mai mic comparativ cu prețurile acelorași tipuri de produse agricole produse de fermierii săi și pentru care are stoc disponibil);
  4. Orice vulnerabilitate a fermierilor și cooperativelor europene cauzată de aceste măsuri trebuie soluționată rapid;
  5. Alocarea de fonduri de la Comisie pentru sprijinirea activităților din portul Constanța astfel încât să poată face față, din punct de vedere logistic, pentru volumul mare de mărfuri pe care îl va tranzita. Sunt necesare fonduri și pentru îmbunătățirea și mărirea infrastructurii feroviare pentru zonele de tranzit dintre Ucraina și statele vecine.”

Cooperare

Scrisoarea de observație pentru România va fi transmisă vineri  20 mai, sau cel târziu la începutul lunii iunie, însemnând că forma finală Planului Național Strategic să fie publicată în luna septembrie 2022, în cel mai optimist scenariu.

Dacă planurile strategice naționale vor fi aprobate la sfârșitul anului, iar fermierii nu vor putea respecta în 2023 anumite condiții nefiind definitivate criteriile la momentul înființării culturilor din 2022, reprezentantul României a susținut: ”Nu este acceptabil să existe sancțiuni sau amenzi din acest motiv, fermierii nu au nicio vină pentru demersurile întârziate ale instituțiilor naționale și europene.

Mai mult, Alianța aderă la propunerea de amânare cu un an a noii Politici Agricole Comune, propunere inițiată de statelor din Grupul de la Vișegrad si celor 3 Mări și susținută de Asociația italiană Coldiretti.”

Aceste puncte de vedere au fost susținute și în cadrul Grupului de Dialog Civil (GDC) din cadrul DG AGRI, din 13 mai 2022, cu ocazia schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, pe marginea scrisorilor de observație trimise de Comisie statelor membre. Reprezentantul delegației române a prezentat Directorului General al DG AGRI și alte îngrijorări:

  • Tratamentul inegal cu privire la cantitatea de pesticide utilizate la nivelul Uniunii; România consumă 30% din cantitatea medie utilizată la nivel european, prin urmare solicită tratament egal în baza căruia să i se permită să utilizeze cantități până la nivelul mediei europene sau unui standard unic argumentat științific pentru fiecare cultură, care să fie același pentru toate statele membre;
  • A doua îngrijorare o reprezintă mersul greu al deciziilor legate de legislația privind noile tehnici de ameliorare (N.G.T.), unde România a solicitat ca până la sfârșitul anului 2022 să avem în vigoare o nouă legislație care să permită accesul la noile tehnologii și inovații și atingerea țintelor atât de ambițioase ale Pactului Verde, Strategiei de la Fermă la Furculiță, Regulamentului SUD, etc.

Agenda de lucru a Grupului de Dialog Civil Politica Agricolă Comună a prevăzut:

  • Schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, cu privire la scrisorile de observație trimise de Comisie statelor membre;
  • Situația piețelor agricole din UE și consecințele pentru securitatea alimentară – prezentare de Michael Scannell, Director General Adjunct al DG AGRI;
  • Asistență pentru dezvoltare oferită Ucrainei – prezentare de Markus Klingler, DG NEAR, Grupul de Sprijin pentru Ucraina (SGUA).

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare efectuează în perioada 27-29 aprilie 2022 o nouă vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca. În calitate de reprezentantă a fermierilor și cooperativelor din României la organizația europeană, Alianța a mers la Bruxelles pentru a face cunoscute pozițiile agricultorilor și cooperativelor din România în această perioadă foarte antrenantă din punct de vedere legislativ.

Agenda de lucru a delegației române a fost una încărcată, care a reușit să atingă cele mai importante teme ale momentului pentru agricultura europeană.

2. Poza Praesidia Copa Cogeca 28.04.2022

În cadrul reuniunii Cogeca Praesidium și a ședinței comune a Copa și Cogeca delegația română a discutat și analizat, împreună cu delegațiile celorlalte state membre, ultimele documente și comunicate ale Comisiei Europene privitoare la:

I. Politica Agricolă Comună 2023-2027 – statusul legislației secundare și conținutul primei tranșe de scrisori de observație;

II. Revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD)  și propunerea pentru un Regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor;

III. Modul de implementare al derogărilor din 23 martie 2022 (REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/467 și DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/484) de către statele membre;

IV. Statusul inițiativelor privind noile tehnici de ameliorare (NTG) și rolul lor în implementarea strategiei ”Farm to Fork”;

V. Posibilul impact asupra fermierilor români al deciziei Comisiei de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina;

VI. Schimb de opinii privind piața îngrășămintelor și posibilele căi de urmat în contextele actuale;

VII. Schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski (Comisar pentru agricultură) cu privire la invazia rusă în Ucraina și la situația pieței;

VIII. Schimb de opinii cu Florika Fink-Hooijer (director general al DG ENVI) cu privire la  Directiva privind emisiile industriale, Strategia din domeniul biodiversității și refacerea naturii.

4. Poza Praesidium Copa 29.04.2022

În ultima zi a vizitei de lucru, reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium pentru un schimb de opinii cu Máximo Torero Cullen (economist-șef) cu privire la analiza Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind modul în care conflictul din Ucraina afectează securitatea alimentară a țărilor terțe și acțiunile în curs de desfășurare pentru a răspunde celor mai urgente nevoi și pentru a sprijini producția de alimente.

Printre concluziile trase la finalul zilelor de lucru:

-  Între fermieri, cooperative și reprezentanții politici există, în continuare, o discrepanță de viziune;

- Țintele obligatorii de reducere a pesticidelor ar trebui să fie stabilite în funcție de consumul actual al fiecărui stat raportat la media europeană și ținând cont de particularități;

-  Prin implicarea Alianței și Copa Cogeca s-a reușit amânarea includerii criteriilor tehnice de examinare pentru sectorul agricol din actul delegat privind finanțarea durabilă;

-  Am susținut împreună cu celelalte organizații din Copa Cogeca modificarea anexei 4 la Directiva Habitate pentru a permite bonitarea efectivelor de animale sălbatice și gestionarea adecvată a populației acestora pentru ca fermierii, în special, cei care se ocupă cu păstoritul, să își protejeze efectivele de animale.

- Comisia trebuie să ofere sprijin financiar pentru statele care găzduiesc refugiați – posibilitatea alocării de fonduri din bugetul alocat Dezvoltării Rurale;

- Contextul actual determină luarea unor decizii imediate care să ducă la deblocarea aprovizionării cu materie primă / proteină vegetală atât de necesară sectorului zootehnic. Totuși, decizia CE de acordare a unei derogări la plata taxele de import pentru introducerea pe piața U.E a produselor de proveniență Ucraineană, poate genera dezechilibre majore pentru fermierii români, prin urmare sunt necesare măsuri de compensare și controlul pieței comune; temerile noastre vizează impactul imediat asupra prețurilor la cereale în port, ceea ce poate afecta profitabilitatea fermierilor români care au avut și vor avea în continuare costuri de producție ridicate.

- Scrisorile de observații la planurile naționale strategice au fost publicate pentru 19 state membre, găsiți aici link:https://ec.europa.eu/info/food-farming

5 Poza Praesium Copa 29.04.2022

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Published in Comunicate UNCSV

Reprezentanții celor patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, la sediul mai multor instituții și organizații europene.

Delegația română a fost alcătuită din președintele PRO AGRO, Ionel ARION, vicepreședintele PRO AGRO, Marius MICU, președintele L.A.P.A.R., Nicu VASILE, președintele U.N.C.S.V, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, și, din partea A.P.P.R.,   vicepreședintele Theodor ICHIM și Cristina CIONGA, director afaceri europene.

O parte importantă a vizitei a fost dedicată întâlnirii cu conducerea organizației-umbrelă a fermierilor europeni, Copa-Cogeca. Din partea acesteia, au fost prezenți la reuniune președinta COPA, Christiane LAMBERT, președintele Cogeca, Ramon ARMENGOL, secretarul general, Pekka PESONEN, Paulo GOUVERIA - Chief Policy Advisor PAC, Oana NEAGU – director General Affairs și Camelia GYORFFY – Senior Policy Advisor PAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a făcut acest demers pentru a transmite cât mai clar poziția fermierilor români în perioada dificilă pe care o traversează Europea, cu implicații deosebite pentru sectorul agricol. Tema discuțiilor a avut ca pilon central contextul crizei generate de războiul ruso-ucrainian,  măsurile necesare pentru asigurarea siguranței și securității alimentare prin relaxarea unor prevederi din noul PAC, printre care, cu efect imediat, cultivarea pârloagelor, utilizarea tratamentelor fitosanitare pe suprafețele cu leguminoase din zonele cu interes ecologic (ZIE),  adaptarea implementării măsurilor care să ducă la atingerea țintelor cantitative de reducere a pesticidelor și fertilizanților în funcție de condițiile specifice ale fiecărui Stat Membru și într-un calendar realist, care să nu amenințe sistemul de securitate alimentară al Uniunii și al partenerilor săi. Prin acest prim pachet de măsuri se urmărește creșterea producției agricole și agroalimentare a U.E. și păstrarea echilibrului piețelor, iar România este pregătită să își asume un rol cheie în a oferi stabilitate. Această stabilitate, însă, impune decidenților politici să caute urgent soluții rezonabile pentru agricultori, care să le conserve competitivitatea în condițiile actuale, în care se confruntă cu o escaladare fără precedent a costurilor de producție și o înăsprire a restricțiilor legate de tehnologiile pe care le pot utiliza. România este, în acest moment, statul membru care poate juca un rol decisiv în creșterea aprovizionării cu cereale și proteină vegetală a Uniunii – dar pentru aceasta are nevoie de o flexibilitate rezonabilă în aplicarea condițiile de înverzire, de decizii înțelepte ale managerilor de risc europeni în privința accesului la tehnologii și instrumente de inovare în agricultură, precum și de măsuri pe termen scurt și mediu care să le asigure accesul (atât cantitativ, cât și din perspectiva prețului) la inputuri agricole.

La finalul acestei vizite de lucru, s-a concluzionat că Alianța pentru Agricultură și Cooperare va întreprinde, cu sprijinul echipei Copa-Cogeca, toate demersurile necesare pentru a face cunoscute nevoile fermierilor români, la nivelul decidenților politici europeni; potențialul agricol al României nu poate fi neglijat, mai ales în aceste momente.

Delegația Alianței a avut, de asemenea, întâlniri cu eurodeputații români Carmen AVRAM și Alin MITUȚA pentru a le prezenta provocările cu care se confruntă fermierii și soluțiile pe care aceștia le propun. Unul din mesajele-cheie transmis acestora este nevoia de susținere a conceptului de "zonare" în privința implementării diferitelor măsuri ce vor fi adoptate în următoarea perioadă în susținerea sectorului agricole pentru a face față noului context. Emisarii Alianței au reliefat că este foarte important ca principiile în alocarea resurselor sa fie respectate, dar adaptarea și punerea în practică a măsurilor sa fie făcută de fiecare stat membru în funcție de specificitățile și particularitățile sale pedoclimatice, demografice, a structurilor de producție. Trimișii României în Parlamentul European au fost interesați de această abordare, pe care o consideră deosebit de constructivă și utilă în a permite diferitelor State Membre să-și atingă potențialul în sectorul agro-alimentar și s-a agreat continuarea dialogului pe probleme punctuale, în interesul fermierilor români.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.
 
Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii, în cadru Consiliului AGRI-FISH de astăzi, 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.
Ministrul agriculturii, domnul Adrian Ionuț-CHESNOIU, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că Uniunea este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.
 
În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.
 
Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.
 
Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Published in Comunicate UNCSV

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

 Cu considerație,

ORGANIZAȚIE

PREȘEDINTE

PRO AGRO

Ionel ARION

LAPAR

Nicolae VASILE

UNCSV

Mircea BĂLUȚĂ

APPR

Nicolae SITARU

Published in Comunicate UNCSV
Joi, 05 August 2021 15:08

Ref: Rectificare Bugetară pozitivă MADR

Către,

GUVERNULUI ROMÂNIEI
Domnului Premier Florin CÎȚU,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Domnului Ministru Interimar Florin CÎȚU,

CC: MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Domnului Ministru Adrian OROS

Spre știință:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI
Domnului Președinte Klaus IOHANIS,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Ludovic ORBAN

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Copreședinte Dan BARNA,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

Ref: Rectificare Bugetară pozitivă MADR

Stimați Domni,

Vă solicităm să fiți de acord cu aprobarea rectificării bugetare pentru MADR, pozitiv, care să acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetară din 2021.

Solicitarea noastră este expresia așteptărilor tuturor fermierilor din România și este argumentată de următoarele:

  • sectorul agricol românesc este meteo-dependent;
  • România NU are o infrastructură principală de îmbunătățiri funciare MODERNIZATĂ și finanțată corespunzător care să asigure susținerea dezvoltării sistemului de irigații, desecări, drenaje și combaterea eroziunii solului de importanță strategică pentru sectorul agricol și pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, în special a umidității relative a aerului, care permite o dezvoltare mai bună și mai armonioasă a vegetației naturale/spontane, a culturilor agricole și a aerului din zonă;
  • realizarea investițiilor pentru STRATEGIA PRIVIND MANAGEMENTUL APEI deși este vitală pentru a putea continua producția de hrană în România, alături de REȚEAUA NAȚIONALĂ DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECȚIE A CÂMPURILOR, NU a fost inclusă de România în PNRR;
  • culturile agricole au nevoie de asigurarea în optim a cerințelor fiziologice din cursul perioadei de vegetație;
  • s-au putut încheia contracte doar pentru irigarea a cca. 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile;
  • nu există produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultură, lucru resimțit foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, în special, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat;
  • 80% din tariful pentru livrarea apei îl constituie costul cu energia electrică;
  • perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie);
  • costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/m3 în prezent;
  • statul român, prin ANIF consumă o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din piață, de cele mai multe ori dublând sau triplând prețul cu care pleacă de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, deși statul român, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, este producător primar de energie electrică;
  • fermierii din România s-au lovit de o secetă pedologică severă și arșiță atmosferică în anul agricol 2019-2020 nemaiîntâlnită în ultimii 50 de ani, foarte mulți dintre aceștia au ajuns involuntar la incidente la plată și înscrierea în centrala incidențelor bancare CRC CIP, ba mai mult, mulți creditorii au solicitat falimentul în baza legii 85/2014 – insolvența.
  • seceta nu este acceptată ca și caz de forță majoră;
  • urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajungând ca pe aproximativ 25% din suprafața arabilă a țării să fie realizată o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți importante a pierderilor suferite anul trecut;
  • nu s-a dorit implementarea unei soluții echilibrate pentru amânarea ratelor la bănci;
  • de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afectați de seceta pedologică severă sau sunt capitalizați și nu au avut rate scadente până acum, sau dacă au avut, deja sunt amânate, baza de aplicare fiind foarte mult redusă;
  • legislația contractuală permite derapaje și impunerea prin poziție dominantă a furnizorilor mari a unor penalități și dobânzi de cca 160% din valoarea contractului care împing spre faliment fermierii;
  • ajutorul național tranzitoriu a fost diminuat substanțial la începutul anului 2021, nejustificat;
  • au fost aduse îmbunătățiri programelor de sprijin derulate de MADR;
  • bugetul pentru reabilitarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii principale de îmbunătățiri funciare este la 5% din necesar;
  • statul român nu a acordat despăgubirile promise pentru pagubele produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică care a afectat culturile de primăvară din anul agricol 2020, atât de necesare continuării activității în condiții optime în întreaga ramură de agribusiness;
  • producția la culturile de toamnă pentru anul de recoltă 2021 a fost aproape de un an normal, dar la culturile de primăvară și în special la porumb, se preconizează o producție medie națională diminuată cu cca. 30 % datorită lipsei de precipitații exact acum în perioada critică când se formează producția de boabe,

După nenumăratele întâlniri și promisiuni avute în primăvară între reprezentanții fermierilor și ai Guvernului s-a desprins concluzia că sumele necuprinse în bugetul MADR, dar cuvenite în mod direct și legal fermierilor să fie cuprinse la prima rectificare bugetară acordându-se finanțarea lor.

Fermierii au acceptat situația bugetară respectivă până la rectificarea bugetară, dar așteptarea nu poate dura la nesfârșit.

Chiar dacă în această perioadă fermierii sunt prinși cu activitățile agricole specifice, profunda dezamăgire, indignare și lipsă de respect arătată sectorului agricol de către Guvern și Coaliția de Guvernare nu va fi uitată și va fi taxată corespunzător la momentul potrivit.

Sumele sunt necesare fermierilor acum!

Domnule Premier Florin CÎȚU,  dacă Agricultura este sector strategic pentru asigurarea securității alimentare a României  trebuie să primească la prima rectificare bugetară pentru MADR, sumele solicitate. Acum aveți ocazia să arătați interesul și respectul pentru sectorul agroalimentar autohton.

Este și responsabilitatea  Conducerii Coaliției de Guvernare să aprecieze importanța sectorului agroalimentar românesc și să asigure finanțarea acestuia conform provocărilor impuse fermierilor pentru a avea un sector agricol sustenabil și rezilient.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Published in Comunicate UNCSV
Pagina 1 din 2

StopFurtului final

FalsificareaProduselor Final

Comunicate UNCSV

Toate comunicatele