Joi, 05 Noiembrie 2020 22:27

Fermierul român vs strategia Farm2Fork

Având în vedere Pactul Ecologic European prin care se vizează transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care vor exista emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică se decuplează de utilizarea resurselor, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, evidențiază că este nevoie să se țină cont de realitățile din toate statele membre pentru a nu crea prejudicii grave pentru unele dintre acestea, respectiv pentru locuitorii din UE, dar și producătorii din sectorul agroalimentar.

Este obligatoriu ca standardele de producție să se aplice în mod echitabil, uniform, celor care se află în Europa și celor din afara UE, în așa fel încât să avem exact aceleași garanții. Agricultorii își doresc un preț corect pentru produsele lor, iar dacă există noi reguli pentru pesticide sau fertilizanți, acestea trebuie să fie aplicate și importurilor.

Suntem de acord cu faptul că toți trebuie să contribuim la reducerea amprentei de carbon și că acțiunile pe care le întreprindem în prezent determină viitorul în care alegem să trăim în următorii ani, dar trebuie să existe un echilibru și să nu se impună, prin puterea dominantă a unor state europene mai puternice, obligații și reguli inechitabile, care ar afecta procesul de creștere economică și convergență în noile state membre.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își dorește ca autoritățile europene să țină cont de progresele științifice în domeniu și de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluții alternative, de pildă:

  • în România sunt cca 200 de substanțe active autorizate, în timp ce la nivelul UE sunt cca 400, iar în țări non-UE (ca, de pildă, Turcia), cca 1000 de substanțe active autorizate pentru protecția plantelor iar costurile deosebit de ridicate și timpul îndelungat de circa 7-12ani, fac punerea pe piața a unor noi produse de protecția plantelor o misiune aproape imposibilă, indiferent că vorbim de pesticide sau de biopesticide a căror punerere pe piață urmează aceleași rigori.
  • România este o zonă endemică pentru organisme foarte agresive, care nu mai sunt prezente în alte state membre (precum Tanymecus dilaticollis), iar interzicerea unor insecticide moderne din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor poate diminua drastic producția de porumbului și floarea-soarelui, culturi la care acest membru deține un loc fruntaș.

Agricultura UE este în prezent supusă unor constrângeri majore, precum Green Deal  și strategia Farm to Fork, strategia pentru biodiversitate, unor condiționalități ce vin cu costuri sporite, nu doar pentru fermieri ci și pentru jumătate de miliard  de consumatori europeni. Se estimează o sporire a costurilor pentru producătorii europeni de 400% odată cu implementarea strategiilor menționate anterior. Pot consumatorii să-și permită hrană la aceste costuri fară să nu se sporească sărăcia și să fragmenteze consumatorii europeni între consumatori de rang 1 și de rang 2.

De multe ori, soluțiile propuse au, paradoxal, efecte nedorite asupra mediului, de pilda aplicarea tratamentelor în vegetație pentru combaterea insectelor dăunătoare în locul tratamentului industrial ale semințelor.

Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale pune accent pe menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale, prin promovarea unui management durabil atât pentru suprafeţele agricole, cât şi pentru cele forestiere. Plantele de cultură produc oxigen și stochează carbon, astfel încât activitatea agricolă are un efect pozitiv asupra mediului. Ca urmare, calitatea şi dimensiunea terenului agricol, în special ale celui arabil, constituie un factor important pentru dezvoltarea rurală și noi, fermierii, suntem primii care avem grijă de resursa noastră cea mai importantă. Nu dorim să aplicăm substanțe de care nu avem nevoie și să creștem fără motiv costurile de producție.

În concluzie, deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice, iar aplicarea unor constrângeri, indiferent de cantitatea utilizată în prezent, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează tehnologii cu consum moderat, sub media europeană, cum este cazul României. Conform datelor publicate pe site-ul FAO -  http://www.fao.org/faostat/en/#data/EP- în prezent, România utilizează cca. 560 gr/ de substanță activă de pesticide pe hectar, în timp ce media UE este cu mult peste 2 kg/s.a ha, astfel încât apreciem că orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități, iar obiectivele trebuie adaptate la nivelul fiecărui stat membru în funcție de specificul acestuia, pentru a reduce dozele până se ajunge la media europeană și după ce ajung toate statele membre la nivelul mediei europene să discutăm de o reducere sub medie, pentru statele membre care aplică canțități mai mari.          

  • Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO
  • Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR
  • Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV
  • Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

Area

Element

Item

Year

Unit

Value

Cyprus

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

8.82

Netherlands

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

8.79

Belgium

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

7.59

Italy

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

5.91

Ireland

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

5.81

Slovenia

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

4.97

Portugal

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

4.81

France

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

4.45

Austria

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

3.8

Germany

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

3.77

Spain

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

3.66

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

3.17

Greece

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

3.08

Luxembourg

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

2.32

Poland

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

2

Hungary

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

1.9

Czechia

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

1.62

Bulgaria

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

1.4

Slovakia

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

1.31

Latvia

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

1.2

Denmark

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

1.09

Lithuania

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

0.95

Estonia

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

0.92

Norway

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

0.76

Romania

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

0.56

Finland

Use per area of cropland

Pesticides

2018

kg/ha

0.48

 Sursă: FAO STAT Data: http://www.fao.org/faostat/en/#data/EP

copa cogeca


StopFurtului final

FalsificareaProduselor Final