Uncategorized

Pe 1 iulie, cooperativele din întreaga lume vor sărbători Ziua Internațională a Cooperativelor, sub sloganul ”Cooperative pentru o dezvoltare sustenabilă”, Ediția 101.

Cooperativele agricole au înflorit ca piloni fundamentali ai dezvoltării economice și sustenabilității într-un peisaj agricol în continuă evoluție. Aceste entități extraordinare au devenit adevărate motoare de progres, aducând beneficii economice substanțiale și asigurând prosperitatea fermierilor și a comunităților rurale în care activează.

Cu o istorie impresionantă și o tradiție îndelungată, cooperativele agricole se ridică în fața provocărilor economice contemporane ca niște fortărețe ale solidarității și colaborării. Într-o lume în care concurența acerbă și presiunile economice se întind ca o umbră amenințătoare, cooperativele agricole strălucesc ca exemple remarcabile de succes colectiv și sustenabilitate.

Prin intermediul mecanismelor lor inovatoare, cooperativele agricole depășesc granițele individualismului și solitudinii, oferind un teren fertil pentru creșterea și dezvoltarea fermierilor. Distribuirea echitabilă a profiturilor constituie un motor al motivației și al implicării, încurajând fermierii să își manifeste abilitățile antreprenoriale și să contribuie la succesul colectiv. Într-o lume în care individualismul economic poate fi sufocant, cooperativa agricolă oferă un refugiu sigur în care membrii pot culege roadele muncii lor colective.

Spiritul democratic al cooperativelor agricole, în care fiecare membru are dreptul de a-și exprima opiniile și de a influența deciziile strategice, încurajează o guvernanță cooperativă transparentă și responsabilă. Membrii devin actori activi în procesele decizionale, modelând direcția și viitorul organizației lor. Prin intermediul acestei abordări participative, cooperativele agricole devin adevărate exemple de democrație economică, punând în mișcare mecanisme care conduc la dezvoltarea durabilă și la atingerea unui progres prosper.

Cooperativele nu se limitează doar la obținerea de beneficii economice substanțiale. Ele se ridică în slujba comunităților rurale și contribuie la dezvoltarea lor sustenabilă. Prin intermediul principiilor lor fundamentale, cooperativele agricole încurajează practici agricole durabile și promovarea unei agriculturi responsabile. Astfel, ele devin stâlpii unei societăți mai echilibrate și mai armonioase, în care prosperitatea economică și respectul față de mediu se îmbină în mod sinergic.

Cu o viziune îndrăzneață și o determinare neclintită, cooperativele agricole își continuă misiunea de a fi catalizatori ai dezvoltării economice aliniate cu valorile sustenabilității. Ele ne amintesc că succesul nu trebuie să fie în detrimentul celorlalți, ci poate fi atins prin colaborare, solidaritate și încredere. Cooperativele agricole se situează în inima unei revoluții agricole globale, pregătind calea către un viitor sustenabil și durabil.

”Astăzi sărbătorim contribuția semnificativă a cooperativelor în promovarea dezvoltării sustenabile. Ele sunt adevăratele motoare ale schimbării, adaptării și reinventării, care au demonstrat în occident că  pilonul economic, social și de mediu pot coexista în armonie. Să ne inspirăm și să ne unim forțele și mai mult în România pentru a consolida acest spirit cooperativ, pentru a modela un viitor în care durabilitatea și progresul se împletesc într-o poveste de succes!”  a transmis directorul executiv al U.N.C.S.V, Florentin Bercu, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaționale a Cooperativelor 2023.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal  – U.N.C.S.V. continuă dezvoltarea, consolidarea și eficientizarea activității cooperativelor agricole din România și coordonează 2 proiecte la nivel european pentru perfecționarea managerilor de cooperative pe aspecte de guvernanță și management cooperativ și marketingul și branding-ul cooperativelor agricole. Este o nouă etapă firească în evoluția mediului asociativ românesc pentru a atinge standardele de performanță similare celor din Europa, iar obiectivul prioritar al U.N.C.S.V. este educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori.

Următoarea provocare este realizarea de către cooperative a unor investiții strategice la nivel regional si național care să echilibreze pozitiv balanța comercială cu produse agroalimentare a României.

 Informații suplimentare pot fi solicitate la florentinbercu@uncsv.ro .

Cu respect,
Echipa U.N.C.S.V.

* Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal  – UNCSV este o organizația profesională umbrelă a cooperativelor din sectorul vegetal înființată în 2017, care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 53 de cooperative agricole. Aceasta reprezintă și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

SCRISOARE DESCHISĂ
Domnului Premier Nicolae CIUCĂ 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV” și Asociația Forța Fermierilor – ,,AFF”, atrage atenția asupra proiectului de OUG pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică și arșița atmosferică din perioada martie-septembrie 2022 aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de azi.

 OUG trebuie aprobată cu un cuantum total de 869.600,00 mii lei conform art 14 din OUG lansat în consultare publică și semnată de toate ministerele de resort, dar cu precizarea că trebuie modificată Anexa 1 – Cererea de plată a grantului acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în primăvară anului 2022 și au fost afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie, prevăzută la pag 10 astfel:

• în tabelul de calcul este corect și necesar să fie eliminată coloana 3 (Suprafața calamitată(ha)), deoarece col (3) din cerere este echivalentul col (6) din Procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Coloana 6 din PV constatare reprezintă suprafața calculată, la care s-a aplicat DEJA procentul de calamitare.

Atragem atenția că dacă OUG se aprobă în forma propusă fermierii vor fi din dezavantajați, aplicându-se procentul de calamitare de 2 ori.

Spre exemplu, un fermier cu grad de calamitare de 60%, având dreptul la un ajutor de 600 lei/ha, va primi 360 lei, respectiv 36%(60%*60%).

Reamintim că suma de 1000 lei/ha, propusă a fi acordată pentru fermierii afectați 100% reprezintă între 15.6-23.4% din cheltuielile efectuate pe ha.

Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, este de neacceptat situația de față în care proiectul de OUG menționat anterior care a fost în dezbatere publică, a fost avizat de toate ministerele, a fost acceptat de Comisia Europeană urmare a notificării, să fie modificat prin reducerea substanțială a sumei totale acordate fermierilor.

Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, aveți datoria și obligația, ca în ședința de Guvern, de azi 31.05.2023, să readuceți lucrurile la normalitate conform celor prezentate public, anterior.

Domnule Prim-Ministru,  membrii organizațiilor membre AAC vă informează că agricultorii din sectorul vegetal se află într-o situație foarte gravă, o criză generată de o lipsă cronică de capital în fermele românești: costuri în creștere, prăbușirea prețurilor la cereale/oleaginoase, măsuri restrictive la nivel european, venituri în scădere, producții diminuate din cauza lipsei sistemului de irigații. Toate aceste cauze pun în pericol securitatea alimentară a României, viitorul satului românesc şi soarta a zeci de mii de antreprenori din mediul rural.

Acordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2022 reprezintă o decizie asumată de Guvernul României, pe care îl conduceți. Timpul nu mai are răbdare cu fermierii României.

Din punctul nostru de vedere, dacă aprobați OUG cu ajustările făcute ieri, atât miniștrii ministerelor avizatoare cât și dumneavoastră domnule Premier trebuie să vă dați demisia de onoare, azi.

Informații suplimentare puteți solicita la office@agri-co.ro

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații,

PRO AGRO – Ionel ARION

LAPAR – Nicolae VASILE

UNCSV – Mircea BĂLUȚĂ

AFF –  Vlad MACOVEI

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de 27 și 28 aprilie 2023, în format fizic de către Maria Cristina GĂMAN – UNCSV, Florentin BERCU – UNCSV și Marius Mihai MICU -PRO AGRO.

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit împreună cu delegațiile celorlalte state membre, pe cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la: propunerea de Regulament “SUR”, cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon, propunerea de regulament pentru ambalaje și deșeurile de ambalaje, directiva privind emisiile industriale, situația pieței, în special în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia și legea privind refacerea naturii.

În cadrul reuniunii COGECA a avut loc un schimb de opinii cu eurodeputații Clara Aguilera raportor COM AGRI și Alexander Bernhuber raportor COM ENVI, despre viziunea și propunerile lor pentru regulamentul privind utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor. Doamna Clara Aguilera a declarat că este în favoarea reciprocității pe partea importurilor: “Dacă standardele UE continuă să crească, trebuie în același timp să cerem ca și acordurile pe care le încheiem cu state terțe să cuprindă aceleași cerințe. Interdicțiile noastre trebuie să se extindă și asupra importurilor. Principiul reciprocității trebuie să fie bine pus în aplicare. Acest aspect va fi introdus în răspunsul meu.” Mai mult, aceasta este împotriva utilizării fondurilor PAC către acest dosar. În ceea ce privește NGT-urile domnul Alexander Bernhuber a declarat: “În calitate de raport din umbră din partea PPE sprijin noile tehnici genomice. Din păcate Comisia dorește ca această legislație să fie adoptată mai târziu. Pe de altă parte, reprezint și Austria, iar aici există un angajament foarte mare împotriva lor deci trebuie să vedem care ar putea să fie soluția pentru această țară și pentru state similare. În acest caz ce le putem punem la dispoziție? Cu toate acestea, părerea mea personală e în favoarea NGT-urilor.”

Delegația română a avut următoarele intervenții în ordinea cronologică a întâlnirilor:

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC – “Consumul mediu de PPP în România este de 640 de grame per hectar, în timp ce media în UE este de 2.2 kg. Facem eforturi foarte mari să reducem această cantitate, dar este greu deoarece nu avem alternative. Au început să apară noi boli și dăunători, iar atacurile s-au intensificat, așadar avem nevoie de mai multe instrumente și soluții. Vedem ce se întâmplă din cauza importurilor din Ucraina. Foarte multe produse care intră pe piață de acolo sunt inclusiv GMO-uri. Nu putem merge pe dualitate. Fermierii europeni trebuie să respecte foarte multe standard înalte de calitate, iar din această cauză ei au costurile de producție mult mai ridicate. Nu poți să pui semnul egal între aceste produse și altele venite din țări terțe care nu sunt la fel de sigure. Mai mult, costul de producție al acestora este cu până la 40% mai mic pentru că nu au aceleași restricții legislative și constrângeri referitor la calitate și siguranța alimentară. Agricultorii și cooperativele noastre au nevoie de soluții alternative, iar EFSA trebuie să aibă un rol decizional în tot acest proces. Trebuie ca NGT-urile să fie aprobate și să intre în vigoare odată simultan cu regulamentul SUR. Nu putem să vorbim aprobarea SUR fără alternative și instrumentele necesare.”

Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA – “Salut mesajul europarlamentarilor pe acest subiect, care este unul foarte sensibil la nivel european și național, având în vedere specificitatea sa și cantitatea redusă de pesticide folosite la nivel național. Vom face demersurile care țin de noi să susținem această poziție comună. E un subiect foarte important la nivel național pentru noi, astfel veți avea sprijinul europarlamentarilor români pe acest subiect. Trebuie să ne uităm cu atenție la acest subiect. Ne aflăm într-o situație dificilă – această reducere a cantității de pesticide trebuie să fie corelată cu contextul geopolitic actual. Ne trebuie alternative până putem să discutăm de o reală reducere. Această alternativă sunt NGT- urile. Trebuie să avem o nouă viziune asupra legislației și să cântărim această propunere în prisma războiului. Ne confruntăm cu cantități foarte mari venite din Ucraina care sunt obținute în alte condiții fitosanitare care nu corespund reglementărilor UE. Așadar, nu putem adopta reglementări mult mai drastice atâta timp cât permitem importul. Vom crea o competiție neloială la nivelul UE.”

Kurt Vandenberghe, director-general DG CLIMA, a fost invitat la COPA-COGECA Praesidia pentru a vorbi despre cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon și stadiul propunerilor aferente pachetului legislativ „Fit for 55”. Domnul Vandenberghe este de părere că povara reducerii emisiilor și tranziției către o economie circulară trebuie partajată de-a lungul întregului lanț valoric. “Trebuie să colaborăm și să începem cât mai devreme pentru a găsi cea mai bună soluție pentru a face tranziția funcțională. Trebuie să fim conștienți că e o responsabilitate partajată. Fermierii nu trebuie să ducă întreaga povară a tranziției, și consumatorii și ceilalți actori de-a lungul lanțului valoric (retailer, distribuitori) sunt responsabili. Împreună trebuie să elaborăm un portofoliu de măsuri care ajută sectorul agricol să facă tranziția către unul durabil din punct de vedere economic, social și de mediu. ”Mai mult, în ceea ce privește transformarea acestor măsuri din unele voluntare în unele obligatorii domnul Vandenberghe a declarant: “Noi am propus un cadru voluntar, deci este vorba de o abordare voluntară. Vom face o evaluare de impact în 2026 și în funcție de asta vedem cum și în ce măsură ar trebui să avem aceste element în cadrul de politici ulterior. Va depinde de ce progres facem.”

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC – „Vreau să întăresc și eu faptul că fermierii români fac eforturi în reducerea emisiilor de carbon, dar pentru asta e nevoie de mai multe eforturi și din partea autorităților europene. Avem nevoie de posibilitatea de a utiliza NGT înainte de a vorbi de reduceri prin SUR. De asemenea, este foarte important pentru a putea face în condiții optime această sechestrare este APA. O măsură de sprijin pentru fermieri ar fi ca prin Invest EU să existe posibilitatea finanțării unor investiții strategice la nivel regional și național în irigații, desecări, drenaje ca să asigure apa necesară plantelor pe suprafețe mult mai însemnate decât în prezent, eficientizare a consumului de apă. Totodată se impune stimularea înființării și administrării a unor rețele teritoriale de perdele de protecție a câmpului la nivel național și european, amplasate corespunzător ca să se creeze ecosistemul necesar. Teama și frica noastră este că se va beneficia pentru o perioadă de 2 – 3 ani de aceste măsuri stimulative sau poate un sprijin foarte mic care este la ora actuală de maxim 30 de euro per hectar, iar începând cu viitorul program, respectiv 2028 va fi încă o regulă introdusă suplimentar fără să se acorde niciun beneficiu. Trebuie să fim conștienți că este primordial să existe stimulente concrete pe termen lung și măsuri care să sprijine aplicarea acestor constrângeri care vin de la nivel european. În caz contrar vom ajunge la o concurență neloială între produsele europene și produsele din state terțe care au costuri mult mai scăzute.”

În ceea ce privește impactul cauzat de exporturile din Ucraina asupra piețelor și țărilor vecine,

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV – AAC – „Suntem solidari cu poporul ucrainian de aceea avem foarte mulți care au tranzitat și au și rămas în România. Aceștia primesc de 5-6 ori sume mai mari decât locuitorii țării noastre ca și alocații pentru copii, cazare și hrană. Prin acest sprijin acordat, autoritățile din România nu au vrut sau nu au fost în stare să țină sub control situația. Mai mult, au intrat pe teritoriul țării noastre camioane supraîncărcate deoarece nu au fost efectuate controale așa cum ar fi trebuit și marfa cu altă destinație a rămas în România. Din acest motiv toată infrastructura noastră a fost blocată și afectată (rutieră, portuară, maritimă). Produsele ucrainene sunt prioritizate înaintea produselor românești, iar noi ne dorim să îi ajutăm în condiții fair play și echilibrate pentru populația română și europeană. Culoarele trebuie să fie implementate doar prin sigilii și monitorizare GPS – atât la intrarea cât și la ieșirea din țară pentru a fi respectate, cât și analize ale reziduurilor de pesticide. Vă rugăm să ne sprijiniți pentru a face față campaniei următoare. Se anunță un an bun și vom avea un blocaj total din cauza surplusului de marfă din Ucraina. Suntem îngrijorați pentru culturile următoare deoarece nu vom avea unde să depozităm și nu va fi transport disponibil dacă nu se impun măsurile care sunt propuse de principalele state afectate(Ro, Po, Hu, Ch, SK). Nu putem să mai continuăm așa, iar aici nu e vorba de compensații. Aceste nu acoperă nici gropile făcute de transporturile venite din Ucraina. Dacă continuăm în acest fel se vor crea perturbații foarte mari pentru început în țările menționate anterior și ulterior în majoritatea statelor europene. Există riscul ca 20 – 25 % din fermierii din țările direct afectate să falimenteze. Sperăm că autoritățile vor înțelege dificultățile și amploarea acestei situații și vor acționa în consecință, să nu creeze o situație de impas. Dacă lucrurile nu se rezolvă ne vom uni și vom avea un eveniment de impact la nivelul UE. Suntem constrânși să acționăm oricum va fi nevoie pentru a proteja fermierii și producția europenă.”

Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA – Prevederile din acordurile de liber schimb nu sunt corelate cu celelalte regulamente care ne interzic să producem în anumite condiții, dar deschid porțile pentru țări terțe să vină în UE. Referitor la Ucraina avem 2 solicitări. Deschiderea pieței comune Europene pentru o parte din cantitățile stocate în țările afectate să meargă către Europa centrală și sa fie un efort comun. Mai mult, s-a discutat ca aceste cantități să fie preluate pentru ajutor umanitar în Africa. Deci, o parte din cantități ar putea merge acolo, iar o alta spre țările din centrul Europei. Suntem solidari cu Spania și cu toate celelalte țări care au dificultăți din cauza perturbării piețelor, precum Franța. Bugetul va fi insuficient, ne trebuie un buget suplimentat, dar nu din PAC. Ne trebuie flexibilitate pentru PAC deoarece va fi greu să respectăm condițiile actuale – toate trebuie să fie puse în contextul geopolic și socio-economic actual. Avem producții venite din Ucraina care nu respectă legislația actuală. Dacă avem cantități atât de mari care rămân în UE, iar din analizele pe care le efectuăm la granițe nu identificăm abateri de la condițiile fitosanitare, înseamnă că producția din Ucraina respectă condițiile din UE. În acest caz, noi de ce mai avem aceste reguli fitosanitare dacă ei nu le folosesc și nu se întâmplă nimic- deci nu perturbă siguranța alimentară.

Puteți solicita informații suplimentare la office@agri-co.ro

Alianța pentru Agricultură și Cooperare – AAC a luat act de notificarea FAPPR nr. 2335/13.04.2023 prin care comunică decizia unilaterală de retragere din AAC și pe care o respectăm.

Protestele naționale din 07 aprilie 2023 au arătat ca fermierii au încredere în ei, în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, iar cele 3 organizații rămase sunt unite, continuă și vor face tot ce va ține de ele să demonstreze tuturor că merită încrederea fermierilor și a cooperativelor din România.

Reafirmăm că Alianța pentru Agricultură și Cooperare este deschisă să discute cu organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar interesate pentru a construi și a reprezenta împreună interesele și specificitățile fermierilor și a cooperativelor din România la nivel european, cu fermitate. Trebuie să mergem mai departe împreună, cei care considerăm că am procedat corect în apărarea intereselor legitime ale fermierilor și cooperativelor din România.

Ne-am asumat încă de la începutul fondării Alianței că vom promova interesele convergente în domeniile în care membrii acestora (producătorii agricoli, cooperativele agricole, industria alimentară și serviciile conexe) au interese comune și complementare.

Împreună pentru Fermieri și Cooperative.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO – Ionel ARION

LAPAR – Nicolae VASILE

UNCSV – Mircea BĂLUȚĂ

Organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC, Federația Națională PROAGRO, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR

În numele membrilor reuniți sub umbrela AAC, însumând o suprafață totală de peste 3 mil ha, la care se adaugă 1,7 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc,

Transmitem către toți fermierii români care s-au alăturat protestului pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, un mesaj de mulțumire pentru mobilizare și implicarea deosebită de care au dat dovadă în organizarea, la nivel național, a acestui manifest al solidarității.

Apreciem implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și considerăm alăturarea lor ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic.

Numărul impresionant de participanți – peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole care au manifestat pașnic în foarte multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și desigur, București) au transmis un mesaj hotărât către autoritățile europene și cele naționale: fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți.

Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși Presedinta Comisiei Europene.

Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene.

Impactul resimțit de fermierii din România este de greu de estimat astazi pentru ca intreaga economie a produselor agricole si agroalimentare a fost direct si grav afectata.

În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor si a sectorului agroalimentar solicităm Domnului Președinte Klaus IOHANNIS, Domnului Premier și Președinte PNL Nicolae CIUCĂ, Domnului Președinte PSD Marcel CIOLACU și Domnului Ministru Petre DAEA să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 – 15 martie 2024.

Piața agricolă a fost deja puternic distorsionata în defavoarea Fermierilor din România.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește, de asemenea, omologilor bulgari care s-au alăturat protestului românesc, artătând astfel că nu suntem singuri, suntem fermieri europeni și problemele noastre sunt, de fapt, ale Europei.

Nu în ultimul rând, mulțumim Jandarmeriei și Poliției Române pentru maniera profesionistă în care au supravegheat buna desfășurare a evenimentelor.

Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români; vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență.

Pe plan național, în perioada următoare membrii noștri vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 – 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior.

Mesajul fermierilor români este unul clar: Nu ne vom opri!

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO
Ionel ARION

LAPAR
Nicolae VASILE

UNCSV
Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR
Nicolae SITARU

Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de peste 3 mil ha, la care se adaugă 1,7 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, formate din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – ,,Forumul APPR”, transmit un nou apel la solidaritatea și spiritul european al tuturor fermierilor români, pe care îi încurajează să se alăture protestului nostru, pentru demnitate și respect, organizat în 07 aprilie, în diferite puncte ale țării, conform anexei prezentei informări.

Manifestul organizat în 7 aprilie se fundamentează pe nevoia de stabilitate și predictibilitate a fiecărui fermier din România, pe dorința noastră comună de a continua să ne desfășurăm activitatea în condiții de egalitate cu oricare fermier european, de a fi susținuți și protejați în misiunea noastră de către decidenții europeni și naționali.

Prin urmare, neafilierea la o formă de asociere nu trebuie și nu poate fi un impediment pentru fermierul care dorește să fie ascultat, deoarece acest protest este al fermierilor români.

Susținerea valorilor comune reprezintă calea normală, europeană, prin care efortul și investițiile realizate de fermierii români pot fi cuantificate  în scopul asigurării securității și siguranței alimentare a țării, dar și pentru continuarea  unei activități de tradiție, definitorie pentru țara noastră, așa cum este agricultura.

Reamintim că această formă extremă de manifestare este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor români  în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.  Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă.

Această măsură nu a ajutat și nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb  a perturbat extrem de puternic piața din România.

Pentru o mai buna centralizare a acțiunilor desfășurate de fermieri și pentru a facilita preluarea și diseminarea informațiilor de către presa locală, națională și cea europeană, au fost create o pagina de Facebook  https://www.facebook.com/roagri2023 și un grup dedicat fiecărui punct de manifestație, unde se pot urmări pozele, filmările și acțiunile  marcate pe Facebook cu hashtagul #roagri.

De asemenea, participanții la manifestație, pot publica în grupul dedicat acestui eveniment, creat pe Facebook, accesând următorul link: https://www.facebook.com/groups/1156533151694982.

Nu în ultimul rând, reafirmăm că acest protest se dorește a fi unul în care nemulțumirile vor fi adresate pașnic, în acord cu ideile și valorile europene și aliniat la ideile fundamentale din Art 39 al TFUE.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO
Ionel ARION

LAPAR
Nicolae VASILE

UNCSV
Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR
Nicolae SITARU

Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro

ANEXĂ
Puncte de organizare a acțiunilor de protest:

Județ	Puncte Manifestație	Orar	Punct de acces și defluire	Stadiu declarație/autorizație
ALBA	PREFECTURA	12.00-15.00	PREFECTURA	DEPUSA
ALBA / CLUJ	TURDA – DEPOZIT LOGISTIC-INTRARE AUTOSTRADA	12.00-15.00	UAT MOLDOVENESTI – UAT MIHAI VITEAZU – DEPOZIT KAUFLAND-POD TRECERE TURDA	EMISA
ARAD	VAMA NADLAC	12.00-15.00	STR. GEORGE ENESCU, STR. 1 DECEMBRIE ȘI DN 7	EMISA
ARGEȘ	COSTESTI-VAMA PITESTI	11.00-14.00	COSTESTI-BRADU-VAMA PITESTI-BRADU-COSTESTI	EMISA
BIHOR	VAMA BORȘ	12.00-15.00	ORADEA-VAMA BORȘ-ORADEA	EMISA
BISTRIȚA – NASAUD	PREFECTURA	12.00-15.00	PREFECTURA	DEPUSA
BOTOȘANI	VAMA STANCA	12.00-15.00	ORAȘUL ȘTEFĂNEȘTI-MANOLEASA-MIHĂILEȘTI-MURGUȚA	EMISA
BRĂILA	LOC. VIZIRU, DN 21A DIRECTIA CUZA VODĂ	12.00-13.00	DE584-DJ211A-LANURILE	EMISA
BRAILA	LOC. IANCA, DN 2B DIRECTIA BORDEI VERDE	12.00-15.00	LANURILE-DJ211A-DE584	EMISA
BRAILA	PREFECTURĂ	12.00-15.00	PREFECTURA	EMISA
BUZAU	RAMNICELU-OREAVU-RAMNICU SARAT	12.00-15.00	DN22 BALTA ALBĂ-BOLDU-RÂMNICELU-RUBLA-VALEA RÂMNICELULUI-E85-OREAVU-SOSEAUA FOCSANI-RM SARATBULEVARDUL EROILOR-DN22	EMISA
BUZAU	PREFECTURĂ	12.00-15.00	PREFECTURA	EMISA
CONSTANTA	PORT	12.00-15.00	POARTA9-POARTA10-RETUR	DEPUSA
CONSTANTA	VAMA NEGRU VODA	12.00-15.00	PECO-NEGRU VODĂ-DN38-VAMA SI RETUR	DEPUSA
COVASNA	CERNAT-TARGU SECUIESC-CERNAT	13.00-14.00	CERNAT-TARGU SECUIESC-CERNAT	EMISA
GALATI	VAMA GIURGIULESTI-PORT-PREFECTURA	12.00-15.00	VAMA GIURGIULESTI-PORT-PREFECTURA	EMISA
GALATI	VAMA OANCEA	12.00-15.00	MONUMENTUL EROILOR OANCEA GALATI	EMISA
IASI / SUCEAVA / NEAMT	VAMA SIRET/PREFECTURĂ IS	12.00-15.00	VAMA SIRET/PREFECTURĂ IS	DEPUSA
MUREȘ	PREFECTURA TÂRGU-MUREȘ	12.00-15.00	PREFECTURA TÂRGU-MUREȘ	DEPUSA
OLT	SCORNICESTI-OPORELU-SLATINA-COTEANA-SLATINA-BARASTI-SLATINA	12.00-15.00	SCORNICESTI-OPORELU-SLATINA-COTEANA-SLATINA-BARASTI-SLATINA	EMISA
OLT	PREFECTURA SLATINA	12.00-15.00	SCORNICESTI-OPORELU-SLATINA-COTEANA-SLATINA-BARASTI-SLATINA	EMISA
SATU MARE	VAMA HALMEU	10.00-15.00	TURULUNG-HALMEU-TURULUNG	EMISA
TIMIS	IESIRE AUTOSTRADA-GEARMĂTA	12.00-15.00	IESIRE AUTOSTRADA-GEARMĂTA	EMISA
TIMIS	IESIRE AUTOSTRADA-REMETEA	12.00-15.00	IESIRE AUTOSTRADA-REMETEA	EMISA
TIMIS	IESIRE AUTOSTRADA-TOPOLOVATU MARE	12.00-15.00	IESIRE AUTOSTRADA-TOPOLOVATU MARE	EMISA
TULCEA	VAMA ISACCEA	12.00-15.00	1.SMARDAN-MACIN-JIJILA-GARVAN (PLECARE ORA 9:30) – VACARENI-LUNCAVITA-RACHELU-REVARSAREA-ISACCEA                                                                                                         2. TULCEA (PLECARE 9:30 – MINERI – SOMOVA – ISACCEA	EMISA
VRANCEA	PREFECTURA VRANCEA	12.00-15.00	PREFECTURA	DEPUSA
BUCURESTI	REPREZENTANTA COMISIEI EUROPENE BUCURESTI	12.00-15.00	REPREZENTANTA COMISIEI EUROPENE BUCURESTI

Alianța pentru Agricultură și Cooperare informează oficial că prezentul document reprezintă o perspectivă de bază preliminară privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) post 2027, urmând ca pe parcursul procesului de negociere să se revină cu opinii oficiale suplimentare. În acest context, considerăm că avem nevoie de o PAC mai puternică, cu un cadru instituțional și organizațional adecvat pentru simplificarea acesteia, mai puțin birocratic și mai ușor de utilizat, pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol. Astfel, valoarea și rolul PAC ar trebui să fie evaluate în lumina pandemiei Covid-19, a crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a creșterii inflației, a invaziei rusești în Ucraina și a liberalizării importurilor de produse agricole din Ucraina, din cauza cărora o bună parte din fermierii din România riscă falimentul.

Ca principiu major, solicităm o politică puternică, reglementată în comun și finanțată în mod adecvat pentru a sprijini fermierii și pentru a continua să ofere cetățenilor alimente sigure, nutritive și de înaltă calitate într-un mod durabil, nu numai în UE, ci și în țările terțe. Este primordial să fie stabilite și urmate direcții de acțiune care să ducă atât la atingerea obiectivelor de durabilitate și sustenabilitate cât și la productivitate și performanță. De multe eforturile agriculturii nu sunt apreciate, deși sectorul merge în direcția potrivită privind durabilitatea. Astfel, trebuie să se facă apel mai mult la punctele forte, respectiv dimensiunea culturală, sistemul de producție specific, trăsăturile ergonomice, climatice și propriile bucătării, care îmbogățesc UE.

Consumatorii trebuie să accepte că producția durabilă presupune costuri mai mari și nu se reflectă în prețuri, de cele mai multe ori. Europa se îndreaptă spre o agricultură din ce în ce mai durabilă. Asta înseamnă costuri mai mari, iar prețurile alimentelor, de cele mai multe ori, nu acoperă tot. Trebuie să comunicăm cu publicul în mod transparent, prin etichete clare, pentru a putea face distincția între produse autentice și produse substitute. Trebuie să se țină cont de valoarea nutritivă, de rezultatele testelor în ceea ce privește impactul acestora asupra organismului uman, de costurile de producție, de prețul de vânzare la raft. De asemenea, trebuie luate în considerare și tendințele demografice, tinerii fermieri, dimensiunea fermelor, restricțiile introduse de Pactul Verde, schimbările climatice, impactul și contribuția agriculturii. Azi e aproape imposibil ca agricultorii să continue să producă respectând toate constrângerile și să își mențină competitivitatea în același timp.

Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună,  să existe agricultori și producție în fiecare țară, nu doar să producem unde este cel mai eficient, ci să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.

Trebuie să întărim măsurile de gestionare a piețelor pentru a face față crizelor. Este foarte important să sprijinim rolul cooperativelor, acestea fiind fundamentale deoarece ajută agricultorii să facă investiții, să exporte și să depășească provocările actuale.

Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și să ne adaptăm politicile, cu repercusiuni asupra economiilor noastre, în special asupra sectorului agricol. Pentru a ne menține competitivitatea, avem nevoie de o legislație europeană mai echitabilă în ceea ce privește SUR, NGT, GREEN DEAL, F2F, TAXONOMIE, BIODIVERSITATE, EMISII INDUSTRIALE DIN SECTORUL AGRICOL, mai puține constrângeri și condiții identice pentru produsele importate din țări terțe, la fel ca pentru cele produse în Europa. Instituțiile europene ar trebui să fie foarte atente atunci când negociază acordurile comerciale, pentru a sprijini în principal noile state membre să exporte produse agroalimentare, în special atunci când acestea nu își pot trimite produsele pe piața comună, pentru a nu crea cote de piață pentru producătorii din state terțe.

Obiectivul principal: Asigurarea securității alimentare cu hrană convențională prin intermediul unui sector agricol durabil, rezistent, neutru din punct de vedere climatic, eficient din punct de vedere al resurselor și competitiv în cadrul unor zone rurale dinamice. De asemenea, este necesar să producem mai mult și mai bine prin inovare, transfer de cunoștințe și digitalizare.

Următorul PAC ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente esențiale:

1. Creșterea sustenabilității sectorului și reducerea amprentei ecologice a acestuia, fără a pune în pericol capacitatea de producție a competitivității sale. În acest sens:

• Producția agricolă trebuie să rămână competitivă la nivel internațional. Să ne consolidăm poziția ca exportator de produse durabile. Pe termen scurt provocările sunt invazia Ucrainei, liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina și integrarea agriculturii ucrainene în agricultura europeană fără a perturba activitatea economică și siguranța alimentară a statelor vecine. Pe termen lung este o provocare să gestionăm tranziția de înverzire a agriculturii și să ne asigurăm că rămânem competitivi cu marii actori din piața internațională în același timp. Structura pe piloni a PAC trebuie să rămână adecvată pentru a gestiona veniturile fermierilor și a produselor agricole care să rămână competitive la nivel internațional. Este important să analizăm și să creăm noi instrumente care să ne permită să îndeplinim dezideratele PAC. Trebuie să întărim iar rolul agriculturii și trebuie să avem o abordare deschisă, nu doar pentru a hrăni europenii ci și pentru a vedea ce rol joacă UE la nivel internațional.
• Oferirea de alternative rentabile înainte de interzicerea substanțelor de protecția plantelor autorizate de instituțiile europene, pe baza nevoilor actuale ale agricultorilor de a controla bolile și dăunătorii fără a crea dezechilibre economice sau a crește prețul produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Reducerea cantității de pesticide și de îngrășăminte nu ar trebui să se aplice statelor membre în care utilizarea este deja sub media obiectivelor UE-2020.
• Inovația este cel mai important factor de care agricultorii au nevoie. Avem nevoie de tehnologii și echipamente noi, schimbarea tuturor utilajelor și echipamentelor. Trebuie să producem mult mai multă hrană folosind aceeași suprafața de teren, reducând amprenta de carbon. Inovația duce la solutii, dar nu se întâmplă în mod spontan. Cele mai multe probleme ar putea fi rezolvate prin tehnici de ameliorare moderne(NGT) și implicit prin agricultura de precizie. În acest sens este nevoie de introducerea în pachetul privind regulamentul de utilizare sustenabilă a produselor de protecția plantelor și a pachetului legislativ privind NGT-s, introducând obligativitatea ca deciziile să se ia pe o baza științifică, pe analize de impact responsabile și nu pe decizii politice, emoționale.
• Investițiile în irigații inteligente trebuie considerate o prioritate – seceta pedologică severă și arșița atmosferică sunt un fenomen tot mai prezent. Având exemplul anilor 2015, 2017, 2020 și 2022, când pe milioane de hectare producția fermelor românești a fost aproape de zero, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a nu permite ca acest eveniment nefericit să se repete.
• Reînnoirea generațiilor prin oferirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri, stimulând astfel nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale.
• Avem nevoie de instrumente integrate de gestionare a riscurilor în agricultură, obligatorii la nivelul tuturor statelor membre. Totodată, măsurile actuale pentru a face față volatilității pieței – plăți directe, plase de siguranță pe piață și asigurări de risc – trebuie să fie menținute. Aceste măsuri trebuie să fie mai rapide, atât în ceea ce privește activarea lor, cât și în ceea ce privește rezultatele lor și rapiditatea efectuării plăților către fermieri. Cu toate acestea, ultimii ani au arătat că sunt necesare mai multe instrumente, inclusiv o gestionare mai bine orientată și mai eficientă a riscurilor și dezvoltarea pieței în viitor. Pe lângă aceste măsuri preventive, ar trebui să se țină seama de catastrofele naturale și geopolitice și de impactul acestora asupra veniturilor agricultorilor, calitatea și accesibilitatea prețurilor la consumatori.
• Este important ca toate produsele agroalimentare de pe piața internă să beneficieze de condiții de concurență echitabile. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, de acces la materii prime și la inputuri. Toate produsele de pe piața internă ar trebui să fie supuse acelorași norme și condiții. Asta presupune ca produsele provenite din țări terțe să respecte criteriile de calitate ale UE și ale produselor noastre sau fermierii europeni să poată beneficia de aceleași produse de protecția plantelor și practici de producție ca și cele provenite din țări terțe.

2. Asigurarea unui pachet financiar în relație directă cu așteptările și solicitările societății și creșterea echității în distribuția fondurilor publice.

• Cadrul Financiar Multianual nu a fost niciodată indexat la inflație și ar trebui să fie începând cu anul 2023, actualul PAC. Costurile de producție au crescut mai mult decât prețurile la raft. Programele de cheltuieli vor fi modificate în anumite state pentru că nu mai acoperă costurile efective. Finanțarea rămâne o problemă reală. În ultimii ani bugetul a fost printre marile provocări cu care ne-am confruntat.
• Este necesară creșterea bugetului pentru a asigura o finanțare de cel puțin 1% din PIB-ul UE, întrucât cei 0,4% cheltuiți în prezent pentru securitatea alimentară nu sunt suficienți. În același timp, pe lângă creșterea bugetului PAC la 1%, sunt necesare sume de aproximativ 0,3% din PIB-ul UE pentru procesul de integrare al Ucrainei în UE pentru a nu pune în pericol PAC și UE.
• Statele noi precum România nu mai pot fi amânate și au nevoie de convergența externă până la 100% până în 2030, respectiv să ajungă la minimum plata directă medie pe suprafață la nivel UE.

3. Creșterea și consolidarea rolului și puterii agricultorilor în lanțul alimentar.

• Una dintre cele mai importante zone ale lanțului de aprovizionare este distribuția prin intermediul marilor rețele de vânzare cu amănuntul. Deși Directiva privind practicile comerciale neloiale a fost mult așteptată și s-a sperat că va rezolva o mare parte din relațiile proaste dintre fermieri și comercianții cu amănuntul, de fapt, cele mai importante practici comerciale neloiale rămân nesancționate. Comerțul modern prin hipermarketuri a ajuns în unele state membre și la peste 80% din întregul comerț agroalimentar, ori condițiile impuse unilateral de marii retaileri nu pot fi susținute cu adevărat, mai ales de fermierii mici și mijlocii, ori și dacă începe o relație comercială, aceasta este nocivă. Spre deosebire de alte țări din UE, în România, din păcate, este permis ca după vânzare, adică după negocierea prealabilă care a adus deja produsul agroalimentar la limita inferioară a prețului, să fie permise alte reduceri de preț de până la 25%, stabilite unilateral de către comerciant. Mai mult, în România a existat o legislație specială aplicabilă actului de comerț care conținea niște termene de plată pentru produsele proaspete, mai scurte decât cele din directivă, dar legiuitorul a ales să le păstreze pe cele mai lungi din directivă, deși textul directivei spune foarte clar că fiecare stat poate legifera mai mult în favoarea propriilor fermieri, în funcție de realitățile locale. Deși legea de transpunere a Directivei nu a fost încă aplicată, putem susține că situația fermierului român nu se va îmbunătăți, că acesta nu va intra mai ușor pe rafturi, iar dacă o va face, cel mai probabil va ajunge să vândă în pierdere. Este nevoie de o legislație la nivelul UE mult mai imperativă, care să vizeze practicile comerciale neloiale între întreprinderi de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și care să abordeze abuzurile de putere pe piață și practicile anticoncurențiale.
• O mai bună funcționare a lanțului agroalimentar ar putea fi obținută prin consolidarea poziției cooperativelor agricole, sprijinindu-le să facă investiții comune pentru a crește valoarea adăugată a producției primare a producătorilor membri și consolidarea puterii de negociere pe lanțul alimentar. Avem nevoie de măsuri suplimentare atunci când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. Măsurile trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței și să contribuie la o piață unică funcțională. Obiectivele măsurilor de sprijin ar trebui să includă sprijinirea unui sectorului agricol economic viabil, sustenabil, competitiv, orientat spre piață, durabil, capabil să asigurare la nivelul fiecărui stat membru a securității alimentare, a locurilor de muncă, stoparea fenomenului de părăsire a satelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural, asigurarea unui trai decent, încurajarea obținerii de produse cu valoare adăugată prin lanț integrat scurt, prin magazine și rețele de magazine ale producătorilor, cooperativelor agricole și procesatorilor, branduri locale, scheme de calitate și promovare, stabilizarea piețelor, eliminarea practicilor comerciale neloiale și împărțirea echitabilă a veniturilor pe lanț și îmbunătățirea rezilienței pieței și managementul riscului.
• În ceea ce privește contextul geopolitic, PAC nu poate răspunde la toate provocările, dar considerăm că instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie să fie integrate și consolidate în următorul program, fiind obligatorii pentru toate statele membre, dar voluntare și complementare pentru agricultori. Acestea trebuie să fie concepute în conformitate cu analiza și evaluarea nevoilor, permițând sisteme publice, private sau public-private în legislația națională. Prin urmare, orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv sistemele de (re)asigurare și fondurile mutuale, ar trebui să fie permise și să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la realitatea din teren. Acestea pot fi completate, de exemplu, de fonduri mutuale și/sau de un sistem de asigurare facultativă și/sau de instrumente de stabilizare a veniturilor. Contribuțiile financiare la primele pentru sistemele de asigurare (reasigurare) sau alte instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să includă, de asemenea, costurile administrative de înființare și costurile de punere în aplicare, iar rata maximă ar trebui să fie majorată la 85%. Fiecare fermier ar trebui să dispună de instrumente adecvate de gestionare a riscurilor.
• Politica de promovare este, de asemenea, un domeniu dăunător pentru sectorul nostru. Aceasta îi ajută pe producătorii din UE să își vândă produsele pe o piață globală din ce în ce mai competitivă, oferind în același timp locuri de muncă și creștere economică acasă. Luând în considerare ultimele provocări cu care ne-am confruntat și schimbarea climatului geopolitic, ar trebui să punem într-adevăr accentul pe promovare pentru a-i ajuta pe fermierii noștri să acceseze noi oportunități de piață și pentru a-i ajuta să-și consolideze afacerile existente.

4. Debirocratizarea/simplificarea PAC – o mai bună reglementare, adaptarea normelor pentru a le simplifica și a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii agroalimentari.

• Nevoia debirocatizării este unul dintre elementele cheie și presupune adaptarea regulilor pentru a le simplifica, astfel fiind mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii din sectorul agroalimentar. Sunt necesare ghiduri de aplicare sau linii directoare mai clar elaborate de Comisie și punerea lor la dispoziția statelor membre în timp util, pentru evitarea greșelilor de implementare la nivelul acestora, reducerea numărului misiunilor de audit şi introducerea auditului unic, cumulată cu creșterea caracterului preventiv al acțiunii de audit. Sistemele de sancționare trebuie revizuite pentru a adopta o abordare graduală și trebuie introdus conceptul de prevenire – îndreptare – corectare la greșeli neintenționate, ca urmare a unor activități desfășurate cu buna-credință. PAC rămâne o politică foarte complexă, încă dificil de înțeles și de utilizat de către agricultori. Prin urmare, viitorul PAC ar trebui să depună eforturi pentru a oferi o politică comună, simplificată, mai puțin birocratică și mai ușor de utilizat care răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol.
• Birocrația excesivă poate inhiba capacitatea de inovare a membrilor. Din această cauză adoptarea la nivelul Uniunii a unor practici inovative, precum noile tehnici moderne de reproducere, ar putea dura ani sau ar putea fi chiar respinse din stadiul de idei.
• Birocrația pieței unice preia o parte din capacitatea statelor membre de a-și reglementa propriile exporturi și importuri. Aici este vorba și de tranzitul produselor din anumite state terțe pe teritoriul țărilor Uniunii. România este direct afectată de această măsură, astfel, din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, ne expunem fermierii la mai multe riscuri precum cantități uriașe de cereale care nu pot fi vândute de fermierii români din cauza prețurilor neconcurențiale ale produselor din Ucraina sau spațiu de depozitare insuficient pentru acestea. Din cauza deciziei de a scuti producția din Ucraina de taxe vamale, nu avem o evidență a cantităților care se află în tranzit sau import. Deși suntem solidari cu criza umanitară din Ucraina, impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România nu este de trecut cu vederea.
• Pentru ca o piață comună să aibă succes, trebuie să existe un nivel semnificativ de armonizare a politicilor microeconomice și normelor comune privind standardele de produs, puterea de monopol și alte practici anticoncurențiale care pot să afecteze industrii cheie. Astfel, pentru ca toate statele membre să fie aliniate cu aceste norme comune trebuie adoptate niște măsuri care pot afecta, în cazul nostru, sectorul agricol, fermierii și producția lor. În acest sens, armonizarea nu este o practică echitabilă, unele state fiind mai afectate decât altele de aceste decizii. Un exemplu concret este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide care impactează într-o mai mare măsura anumite zone. În cazul României, ne confruntăm cu atacuri peste pragul economic de dăunare și nu există alte soluții pentru a ne menține producția la un nivel optim.

5. Reînnoirea generațiilor

• Plecând de la realitatea socială europeană caracterizată de îmbătrânirea populației, cu precădere a celei ocupate în agricultură, printre prioritățile PAC ar trebui să se regăsească sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agricol, în scopul revitalizării spațiului rural. Mulți tineri sunt încă atrași de acest domeniu, dar se confruntă cu accesul limitat la terenuri, lipsa accesului la împrumuturi, riscurile climatice, riscurile legate de venituri și de piață, precum și cu birocrația.
• Este primordial accesul la finanțare pentru tinerii fermieri stimulând nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale. Avem nevoie de ajutoare rezistente/viabile, sprijin pentru investiții și măsuri de cooperare. În plus, ar trebui să fie puse la dispoziție măsuri pe termen lung care să însoțească dezvoltarea fermelor lor (a afacerii) pentru a le asigura viitorul în acest sector. Toate statele membre și regiunile ar trebui să fie obligate să le pună la dispoziție tinerilor agricultorilor facilități (drept de preemțiune) pentru a prelua teren în condiții de plată egale cu ceilalți fermieri.
• Trebuie să ne îndreptăm atenția spre conservarea terenurilor agricole împotriva urbanizării, prevenirea abandonării terenurilor, abordarea politicilor de pensionare, gestionarea riscurilor, cunoștințe și competențe, învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate în scop educațional și servicii de consiliere mai adaptate.
• Nivelul de sprijin al ajutorului vizat ar trebui să fie suficient de mare pentru a convinge noii intrați în sector să înceapă activitatea sau să preia o fermă. Mai mult decât atât, în cazul sprijinului pentru investiții în exploatațiile agricole ar trebui să fie prioritizați în continuare ori de câte ori beneficiarul, un tânăr fermier dorește să acceseze. Aceste măsuri ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de alte instrumente adaptate nevoilor lor, cum ar fi servicii de consultanță, rețele și servicii de formare, instruire, perfecționare și îndrumare pentru a se asocia și colabora în echipă pentru as fi sustenabili și competitivi.

6. Condiții egale pentru toate produsele agroalimentare de pe piața internă

• Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună, existența agricultorilor și producției în fiecare țară, nu doar în zonele unde este cel mai eficient. De asemenea, trebuie să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund cel puțin acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.
• În acest context, ar trebui făcută o referire specială la alte politici (de exemplu, politica comercială, politica de promovare), care ar putea juca un rol indirect pozitiv în sprijinirea veniturilor agricultorilor prin facilitarea exporturilor de produse agroalimentare din UE către țări terțe. Un sistem de credit la export european ar putea contribui la atenuarea presiunii pe piețele UE și de a reduce riscurile de piață. Mai mult, PAC, alături de politica comercială a UE, ar trebui să le permită producătorilor europeni să concureze în condiții echitabile cu produsele importate pe piața UE. Prin urmare, UE ar trebui ca în această perioadă de negociere a Acordurilor de liber schimb cu țările terțe să impună obligativitatea respectării standardelor de calitate și de mediu practicate de fermierii europeni.

PAC trebuie să fie mai eficientă, mai ușor de înțeles, mai fezabilă și mai simplă pentru fermieri, ținând cont de particularitățile regional europene, naționale și regiunile fiecărui stat membru.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO – Ionel ARION

LAPAR – Nicolae VASILE

UNCSV – Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR – Nicolae SITARU