Uncategorized

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV își manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunță că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plățile directe și minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe ha cu mult sub media europeană.

Satele românești încă mai au nevoie de investiții mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent și să se stopeze riscul de părăsire.

Inflația este unul din factori care nu sunt luați în calcul la această reducere propusă și va adânci scăderea la cel puțin dublul cifrelor vehiculate în media.

Prin realocări riscăm ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021-2027 o reducere de 30% care va crea un decalaj și o discrepanță și mai mare între țara noastră și celelalte state membre.

Agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime și are nevoie de investiții enorme pentru a obține produse finite și adăuga valoare adăugată producției primare.

Politica Agricolă Comună conține mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente.

România are nevoie de investiții semnificative pentru zootehnizare și industrializare care să permită hrănirea populației la prețuri rezonabile din produse autohtone și locuri de muncă în zonele rurale.

PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene.

Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală si obligarea statelor membre sa vină cu cofinanțare în loc sa avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite si limitate in funcție de posibilitatea de cofinanțare a statului respectiv.

Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puțin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să își poată continua activitatea și să facă ce știu ei mai bine, să producă alimente pentru populația din țara noastră și a UE.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că pentru ROMÂNIA, PAC este o politică de susținere a securității și suveranității alimentare a Uniunii Europene și trebuie tratată ca prioritate 0 în detrimentul altor priorități propuse precum MIGRAȚIA.

Bugetele europene pentru chestiuni agricole și alimentare sunt cruciale așa cum a declarat și Ministrul francez al Agriculturii și pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente și eficiente care să satisfacă așteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor și să menținem bugetul PAC la înălțimea acestei ambiții.

Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar și autoritățile din România să facem front comun și să ne atingem obiectivul de țară.

Vă solicităm Domnule Ministru Petre DAEA să dispuneți măsurile necesare și susțineți atât public cât și prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernului României apărarea fermă și neîncetată a bugetului PAC (FĂRĂ REDUCERI) care să se ridice la înălțimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească și europeană în ședințele Consiliului de Miniștri, Parlamentul European și Consiliul European  ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021-2027.

Vă mulțumim pentru implicare și susținere fermă!

Cu respect,

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,

Președinte U.N.C.S.V. – Nicolae SOFONE

Director Executiv U.N.C.S.V. – Florentin BERCU

Agricultura și Apicultura sunt două domenii ce au trăit dintotdeauna în simbioză, cu beneficii pentru ambele părți,  simbioză care poate continua în țara noastră dacă înțelegem că nu poate exista  o agricultură performantă fără ajutorul albinelor, cum nu poate exista nici o apicultură performantă fără sprijinul furnizat de agricultură (mai ales la rapiță și floarea soarelui).

UNCSV susține inițiativa U.E. privind polenizatorii și consideră foarte important să fie îmbunătățite cunoștințele referitoare la declinul polenizatorilor din zonele rurale, urbane și periurbane, cauzele și consecințele acestuia asupra producției apicole, agricole, biodiversității și impactul economic prin studii de caz specifice, în România. U.E. trebuie să dezvolte modalități inovatoare pentru a proteja recoltele împotriva dăunătorilor și a bolilor și să ia în considerare rolul potențial al noilor tehnici inovatoare de a îmbunătăți durabilitatea sistemului alimentar, garantând în același timp siguranța acestora.

Considerăm că este necesar ca în fiecare țară din U.E. să existe laboratoare acreditate care să poată verifica un număr de probe relevant și atesta procentual prezența reziduurilor ținând cont de legislația europeană și mondială în domeniu, care să certifice că substanțele utilizate nu au efect asupra populației.

Înainte de a interzice anumite substanțe pentru care au fost deja făcute verificări privind evaluarea riscurilor și s-a asigurat că nu există efecte nedorite asupra albinelor melifere, să fie cel puțin asigurată existența altor opțiuni, chiar organice, cu eficiență similară și costuri rezonabile. Fermierii nu au preferințe de a folosi anumite produse. Trebuie să fim conștienți că includerea în programele de cercetare a pesticidelor organice nu se va întâmpla peste noapte și este nevoie de o perioadă de câțiva ani de tranziție.

Majoritatea fermierilor și apicultorilor aplică produse pentru protecția plantelor și albinelor astfel încât să asigure o producție minimă garantată care să permită rentabilitatea și să asigure hrană de calitate necesară populației. Agricultorii fac asolament, străduindu-se să mențină biodiversitatea și să colaboreze foarte bine cu apicultorii, lucru demonstrat și de datele statistice din ultimii ani. Fermierii sunt forțați de împrejurări să folosească anumite substanțe de protecție a plantelor pentru a-și salva culturile. Nu există studii științifice concludente care să ateste cu certitudine că insectofungicidele pe baza de neonicotinoide au efecte letale prin doza optimă aplicată, sau că reziduurile provenite de la acestea au alte efecte, care pe parcursul unui ciclu de viață afectează polenizatorii. Sunt state unde se folosesc pe scară largă neonicotinoidele, atât ca tratament în vegetație cât și ca tratament la sămânță și care nu se confruntă cu Sindromul Depopulării Coloniilor.  Ba mai mult, apicultorii de acolo exportă albine vii în alte state, pentru a-i ajuta pe confrații lor de peste ocean să își refacă populațiile de albine, devastate de acest sindrom.

Deși nu există studii științifice din care să reiasă cu certitudine că neonicotinoidele utilizate în tratamentul semințelor au impact negativ asupra albinelor și produselor apicole din Europa, acestea au fost interzise la nivel european pe motive emoționale. România este țara cea mai afectată din Europa de atacul care poate deveni catastrofal, al unor dăunători precum viermii sârmă (Agriotes spp) și rățișoară (Tanymecus spp)  pentru care nu există alte soluții eficiente de control la acest moment.

Neefectuarea tratamentelor la semințe cu substanțe neonicotinoide va conduce la reducerea/dispariția culturilor însămânțate cu floarea soarelui, porumb și rapiță care afectează ¾ din suprafața cultivată cu acestea în România. Ca alternativă fermierii vor fi obligați să efectueze mai multe tratamente în vegetație, care afectează mult mai mult albinele și care au o eficiență scăzută asupra dăunătorilor, acționând doar curativ și nu preventiv. Costurile vor fi de 3-4 ori mai mari decât în prezent, lucru care va determina scăderea eficienței economice a fermierilor români față de ceilalți fermieri din U.E., în acest fel impunându-se o practică comercială neloială. Efectele diminuării suprafețelor cultivate cu plante melifere vor avea un impact sever asupra efectivelor de albine și a produselor apicole. La acestea se adaugă poluarea suplimentară a mediului prin efectuarea mai multor tratamente fitosanitare de combatere a bolilor și dăunătorilor și utilizarea unei cantități mai mari de pesticide aplicate în perioada de zbor a polenizatorilor.

Înainte de a pune pe seama substanțelor pentru protecția plantelor diminuarea efectivelor de albine ar trebui să efectuat un studiu științific serios, pe un număr relevant de probe, care să confirme sau infirme în mod oficial prezența Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României. Totodată sunt necesare centralizări clare, în ultimii 10 ani, cu mortalitățile albinelor de pe întreg teritoriu al României, la nivel de județ, determinate conform metodologiilor științifice în vigoare.

Știm cu toții că tratamentul la sămânță este mai prietenos cu mediul și mai eficient pe o perioadă de 4-6 săptămâni de la răsărirea plantei, perioadă în care albinele, în general nu zboară, atacând în schimb dăunătorul, spre deosebire de tratamentele în vegetație, perioadă în care sigur albinele zboară.

Din păcate, în multe zone din țara noastră climatul favorizează invazia anumitor dăunători, care în majoritatea statelor membre U.E. nu se regăsesc. E important de precizat și faptul că doza medie de pesticide utilizată pe ha în România este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg. În țările unde s-au depistat anumite reziduuri pe un număr insuficient de probe, deci neconcludent din punct de vedere științific, se utilizează cantități apropiate de media europeană, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decât în România.

Din păcate unii apicultori nu au înțeles că dacă nu se vor da aceste derogări și nu vor fi alte soluții eficiente, va scădea considerabil suprafața arabilă din România cu plante melifere (floarea soarelui, rapiță) și nu numai (porumb), iar albinele nu vor mai avea cu ce să se hrănească și va scădea atât efectivul cât și cantitatea de produse apicole.

Apicultorii înainte de a solicita ca Agricultorii să nu mai facă nici un tratament la culturi ar trebui să se pună în aceeași situație, să nu acționeze în nici un fel asupra albinelor în privința Nosemoza și Varroa, să vadă dacă își pot continua activitatea și în ce condiții.

Nu este echitabil să soliciți/impui unei filiere condamnarea la faliment și diminuarea majoră a producției de cereale și plante oleaginoase a unei țări fără dovezi concrete, pertinente, ținând cont de toți factorii implicați și efectele socio-economice ale acestora.

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,

Președinte U.N.C.S.V.
Mircea BĂLUȚĂ