Către,
PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,
ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,
PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,
PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,
PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,
GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,
CC: Europarlamentarii României
SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”
Stimați Domni Președinți,
Stimate Doamne/Domni Europarlamentari
Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.
Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele propuse politicianist la nivel european.
Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.
Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :
– studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;
– consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.
Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient. Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.
Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050.
Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.
Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?
Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.
Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :
-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;
-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor
-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.
Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.
Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.
Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.
Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.
Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.
Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.
Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.
Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.
România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.
Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.
Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.
Același lucru este valabil si la fertilizanți.
De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.
Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.
Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.
Cine va controla ? Cum va controla ?
Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.
Propunem o situație de compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat. Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR și dnii. Europarlamentari Hazekamp și Dorfmann.
Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.
Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.
VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !
Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 – țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.
Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?
Cu considerație,
| ORGANIZAȚIE | PREȘEDINTE |
| PRO AGRO | Ionel ARION |
| LAPAR | Nicolae VASILE |
| UNCSV | Mircea BĂLUȚĂ |
| APPR | Nicolae SITARU |